Facerea, cap. 49, cf. LXX
1. Și i-a chemat Iacov pe fiii săi și le-a zis: „Adunați-vă, pentru ca să vă vestesc vouă ce vă va întâmpina vouă [pe voi] în zilele cele din urmă!
2. Adunați-vă și ascultați, fiilor ai lui Iacov, ascultați de Israil, de tatăl vostru!
3. Rubine, cel întâi-născut al meu! Tu, tăria mea și începătura copiilor mei. Aspru a te purta [te porți] și aspru [σκληρὸς][ești și] încăpățânat [αὐθάδης].
4. Ai izbucnit ca apa [care] nu are să fiarbă [ἐξύβρισας ὡς ὕδωρ μὴ ἐκζέσῃς]. Căci te-ai suit pe patul tatălui tău [și] atunci ai spurcat așternutul [în] care te-ai suit[1].
5. Simeon și Levi [sunt] frații [care] au săvârșit nedreptatea din alegerea lor [συνετέλεσαν ἀδικίαν ἐξ αἱρέσεως αὐτῶν].
6. Întru sfatul lor să nu vină sufletul meu și în[tru] adunarea lor să nu se întărească ficații mei [μὴ ἐρείσαι τὰ ἥπατά μου], că[ci], în[tru] mânia lor, au omorât oameni și, în[tru] pofta lor, au tăiat vinele de taur [ἐνευροκόπησαν ταῦρον].
7. Blestemată [este] mânia lor [ἐπικατάρατος ὁ θυμὸς αὐτῶν], că[ci] este încăpățânată, și furia lor, că[ci] a fost întărită. Îi voi împărți pe ei în Iacov și îi voi împrăștia pe ei în Israil.
8. Iuda, pe tine să te laude frații tăi! Mâinile tale [să fie] pe spatele vrăjmașilor tăi! Ți se vor închina ție fiii tatălui tău [προσκυνήσουσίν σοι οἱ υἱοὶ τοῦ πατρός σου].
9. Puiul leului [este] Iudas. Din vlăstar, fiule al meu, te-ai suit. Te-ai întins [și] ai fost dormind ca leul și ca puiul de leu. Cine Îl va scula pe El?
10. Nu va lipsi stăpânitorul din Iudas și călăuzitorul din coapsele sale [οὐκ ἐκλείψει ἄρχων ἐξ Ιουδα καὶ ἡγούμενος ἐκ τῶν μηρῶν αὐτοῦ], până ce [nu] are să vină cele puse Lui deoparte [ἕως ἂν ἔλθῃ τὰ ἀποκείμενα Αὐτῷ] și El [καὶ Αὐτὸς], așteptarea neamurilor [προσδοκία ἐθνῶν].
11. Legând de vie mânzul Său și [cu] răsucire pe mânzul asinei Sale, Își va spăla în vin veșmântul Său [πλυνεῖ ἐν οἴνῳ τὴν στολὴν Αὐτοῦ] și în sângele strugurului învelitoarea Sa [καὶ ἐν αἵματι σταφυλῆς τὴν περιβολὴν Αὐτοῦ].
12. Veseli [sunt] ochii Săi de vin [χαροποὶ οἱ ὀφθαλμοὶ Αὐτοῦ ἀπὸ οἴνου] și [mai] albi [sunt] dinții Săi decât laptele [καὶ λευκοὶ οἱ ὀδόντες Αὐτοῦ ἢ γάλα].
13. Zabulon pe coasta [mării] va locui și el [va fi] lângă adăpostul corăbiilor și se va întinde până la Sidon.
14. Issahar bine a poftit, odihnindu-se în mijlocul sorților.
15. Și a văzut odihna că [este] bună și pământul că [este] gras [și] și-a pus umărul său spre a se osteni și a fost făcându-se om plugar.
16. Dan va judeca pe poporul său și ca o seminție [va fi] în Israil.
17. Și a fost făcându-se Dan șarpe pe cale, șezând pe cărare, mușcând călcâiul calului [δάκνων πτέρναν ἵππου], și va cădea călărețul întru cele din urmă,
18. [dar eu] aștept mântuirea Domnului [τὴν σωτηρίαν περιμένω Κυρίου].
19. Gad, ispita îl va ispiti pe el și el îi va ispiti pe ei după picioare [αὐτὸς δὲ πειρατεύσει αὐτῶν κατὰ πόδας]!
20. Asir: grasă [este] pâinea sa și el va da desfătare stăpânitorilor.
21. Neftali [este] rădăcina care a fost lăsată, dând frumusețe în[tru] rod [ἐπιδιδοὺς ἐν τῷ γενήματι κάλλος].
22. Fiul care a fost crescut, Iosif, fiul care a fost crescut, cel râvnit, fiul meu cel mai tânăr, către mine întoarce-te!
23. Întru care, domnii săgetărilor [κύριοι τοξευμάτων], discutând [ei], ocărau și aveau dușmănie împotriva lui.
24. Și va fi zdrobit [vor fi zdrobite] cu putere arcele lor și va fi istovit [vor fi istoviți] mușchii brațelor mâinilor lor [τὰ νεῦρα βραχιόνων χειρῶν αὐτῶν] prin mâna de suveran a lui Iacov [διὰ χεῖρα δυνάστου Ιακωβ]. [Căci,] din acel loc[2], cel care l-a copleșit pe Israil[3],
25. [a făcut aceasta] de la Dumnezeul tatălui său. Și ți-a ajutat ție Dumnezeul meu și te-a binecuvântat pe tine [cu] binecuvântarea cerului de sus [καὶ εὐλόγησέν σε εὐλογίαν οὐρανοῦ ἄνωθεν] și [cu] binecuvântarea pământului având de toate [καὶ εὐλογίαν γῆς ἐχούσης πάντα], pentru binecuvântarea sânilor și a pântecelui [ἕνεκεν εὐλογίας μαστῶν καὶ μήτρας][4].
26. [Cu] binecuvântarea tatălui său și a maicii sale s-a întărit, în[tru] binecuvântările munților celor întăriți și în[tru] binecuvântările țărmurilor celor veșnice, [și ele] vor fi pe capul lui Iosif și pe creștetul care și-a călăuzit frații [καὶ ἐπὶ κορυφῆς ὧν ἡγήσατο ἀδελφῶν].
27. Veniamin: lupul cel flămând [λύκος ἅρπαξ], [care] dimineața va mânca încă și spre seară va împărți mâncare”.
28. Toți aceștia [erau] fiii lui Iacov: 12 [la număr]. Și acestea le-a grăit lor tatăl lor și i-a binecuvântat pe ei. Pe fiecare după binecuvântarea sa i-a binecuvântat pe ei.
29. Ș le-a zis lor: „Eu sunt adăugat[5] către poporul meu [ἐγὼ προστίθεμαι πρὸς τὸν ἐμὸν λαόν]. Îngropați-mă pe mine împreună cu părinții mei în peștera care este în câmpul lui Efron Hetteosul,
30. în peștera cea îndoită, [cea care este] înaintea lui Mamvri, în pământul Hanaanului, pe care peșteră a dobândit-o Avraam de la Efron Hetteosul în[tru] dobândire de mormânt!
31. Acolo i-au îngropat pe Avraam și pe Sarra, femeia sa. Acolo i-au îngropat pe Isaac și pe Rebecca, femeia sa, și acolo au îngropat-o [și] pe Lia,
32. în[tru] dobândirea câmpului și a peșterii celei fiind în[tru] ea, de la fiii lui Het”.
33. Și a încetat Iacov poruncind [să mai poruncească] fiilor săi. Și și-a ridicat picioarele sale pe pat [καὶ ἐξάρας τοὺς πόδας αὐτοῦ ἐπὶ τὴν κλίνην][6] [și] s-a sfârșit [ἐξέλιπεν] și a fost adăugat către poporul său [καὶ προσετέθη πρὸς τὸν λαὸν αὐτοῦ][7].
[1] Se referă la faptul că s-a culcat cu Valla, cu concubina sa, cf. Fac. 35, 22.
[2] Din Egipt.
[3] Sfântul Iosif.
[4] Pentru ca să aibă copii pe care să poată să-i crească.
[5] Eu simt cum mă adaugă Dumnezeu către poporul meu.
[6] S-a suit în pat.
[7] A fost adăugat de Dumnezeu la poporul său.