Ieșirea, cap. 4, cf. LXX
1. Și a fost răspunzându-I Moisis și I-a zis: „Atunci, dacă nu or să-mi creadă mie și nici [n-]or să-mi asculte glasul meu, căci vor zice că: «Nu ți S-a arătat ție Dumnezeu!», ce voi zice către ei?”.
2. Și i-a zis lui Domnul: „Ce este acela din mâna ta?”. Și el I-a zis: „Toiagul!”.
3. Și i-a zis: „Aruncă-l pe el pe pământ!”. Și l-a aruncat pe el pe pământ și s-a făcut șarpe și a fugit Moisis de el.
4. Și Domnul a zis către Moisis: „Întinde mâna și apucă-l de coadă!”. Atunci a întins mâna, l-a apucat de coadă și s-a făcut toiag în mâna sa.
5. „Ca să-ți creadă ție că ți S-a arătat ție Domnul, Dumnezeul părinților lor, Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”.
6. Și Domnul i-a zis lui din nou: „Bagă mâna ta întru sânul tău!”. Și a băgat mâna sa întru sânul său și a scos mâna sa din sânul său și a fost făcându-se mâna sa ca zăpada.
7. Și i-a zis din nou: „Bagă mâna ta întru sânul tău!”. Și a băgat mâna sa întru sânul său și a scos mâna sa din sânul său și iar s-a refăcut întru culoarea trupului său.
8. „Iar dacă nu or să-ți creadă ție și nici nu or să asculte de glasul semnului celui dintâi, îți vor crede ție de glasul semnului celui din urmă.
9. Și va fi – dacă nu or să-ți creadă ție, acestor două semne, și nici [n-]or să asculte glasul tău –, [că] vei lua din apa râului și vei turna pe uscat. Și va fi apa, pe care ai să o iei din râu, sânge pe uscat [αἷμα ἐπὶ τοῦ ξηροῦ]”.
10. Și a zis Moisis către Domnul: „Rogu-mă, Doamne, nu sunt [am fost] în stare mai înainte de ieri [οὐχ ἱκανός εἰμι πρὸ τῆς ἐχθὲς], nici mai înainte de [acum] trei zile [οὐδὲ πρὸ τῆς τρίτης ἡμέρας] și nici de când ai început a grăi [cu] slujitorul Tău[1]. [Căci] eu sunt slab la glas [ἰσχνόφωνος] și greoi la limbă [βραδύγλωσσος]”.
11. Și a zis Domnul către Moisis: „Cine a dat gura omului? Și cine a făcut complet surd și surd, văzând și orb, [dacă] nu Eu, Dumnezeu?
12. Și acum, mergi! Și Eu îți voi deschide gura ta și voi ține împreună [cu] tine pe care vei voi să le grăiești [καὶ συμβιβάσω σε ὃ μέλλεις λαλῆσαι][2]”.
13. Și a zis Moisis: „Rogu-mă, Doamne, alege pe altul fiind în stare, pe care îl vei trimite!”.
14. Și a fost mâniindu-Se [cu] urgie [θυμωθεὶς ὀργῇ] Domnul pe Moisis [și] i-a zis: „Nu [este], iată, Aaron [Ἀαρών], fratele tău, levitisul [ὁ λευίτης]/ levitul! Cunosc că grăind îți va grăi acesta ție. Și, iată, el va ieși întru întâmpinare[a] ție [ta] și, te-a văzut pe tine [văzându-te pe tine], va fi bucurându-se în[tru] sine însuși!
15. Și vei zice către el și vei da cuvintele Mele întru gura sa. Și Eu voi deschide gura ta și gura sa și voi ține împreună [cu] voi [pe cele] pe care le veți grăi[3].
16. Și acesta îți va grăi ție către popor și acesta îți va fi ție gura [καὶ αὐτὸς ἔσται σου στόμα], iar tu îi veți fi lui cele către Dumnezeu [σὺ δὲ αὐτῷ ἔσῃ τὰ πρὸς τὸν Θεόν].
17. Și pe toiagul acesta, care a fost întorcându-se întru șarpe, îl vei lua în mâna ta, prin care vei face cu el semne[4]”.
18. Și a fost mergând Moisis și s-a întors către Iotor, socrul său, și îi zice: „Voi merge și mă voi întoarce către frații mei, cei din Egiptos, și voi vedea dacă încă trăiesc”. Și i-a zis Iotor lui Moisis: „Mergi [βάδιζε], fiind în bună sănătate [ὑγιαίνων]!”.
19. Și după zilele acelea multe, a murit împăratul Egiptosului. Și a zis Domnul către Moisis în Madiam: „Mergi, du-te întru Egiptos, căci au murit toți cei care caută [căutau] sufletul tău!”.
20. Și a luat Moisis femeia și copiii, i-a urcat pe ei pe măgari și s-a întors întru Egiptos. Și a luat Moisis toiagul cel de la Dumnezeu [τὴν ῥάβδον τὴν παρὰ τοῦ Θεοῦ] în mâna sa.
21. Și a zis Domnul către Moisis: „Mergând tu și întorcându-te întru Egiptos, vezi toate minunile pe care le-am dat în mâna ta! [Și] le vei face pe ele înaintea lui Farao. Iar Eu voi întări[5] inima sa și nu are să trimită poporul.
22. Iar tu îi vei zice lui Farao: «Acestea zice Domnul: <Fiul, cel întâi-născut [πρωτότοκός] al Meu, [este] Israil!
23. Și [Eu] ți-am zis ție: Trimite pe poporul Meu, pentru ca să-Mi slujească Mie! Așadar, dacă nu voiești să-i trimiți pe aceștia, atunci vezi [vei vedea aceasta]: Eu îl voi ucide pe fiul tău cel întâi-născut!>».
24. Și a fost pe cale, în[tr-]un popas, și l-a întâmpinat lui [pe el] Îngerul Domnului și căuta să-l omoare pe el.
25. Și a luat Sepfora piatra [și] a tăiat împrejur netăierea împrejur a fiului ei și a căzut către picioarele [καὶ προσέπεσεν πρὸς τοὺς πόδας][sale][6] și a zis: „A stat sângele tăierii împrejur a pruncului meu!”.
26. Și [Îngerul] s-a dus de la el, pentru că a zis: „A stat sângele tăierii împrejur a pruncului meu!”.
27. Și a zis Domnul către Aaron: „Mergi întru întâmpinarea lui Moisis întru pustiu!”. Și a fost mergând și l-a întâmpinat lui [pe el] în muntele lui Dumnezeu [ἐν τῷ ὄρει τοῦ Θεοῦ] și s-au sărutat unul pe altul [καὶ κατεφίλησαν ἀλλήλους].
28. Și i-a vestit Moisis lui Aaron toate cuvintele Domnului [πάντας τοὺς λόγους Κυρίου], pe care le-a trimis, și toate semnele[7] pe care i le-a poruncit lui.
29. Și a[u] fost mergând Moisis și Aaron și au adunat bătrânimea fiilor lui Israil
30. și Aaron le-a grăit toate cuvintele acelea, pe care le-a grăit Dumnezeu către Moisis, și [Moisis] a făcut semnele înaintea poporului.
31. Și poporul a crezut și a fost bucurându-se, [pentru] că Dumnezeu i-a cercetat pe fiii lui Israil și [pentru] că le-a văzut necazul lor. Și s-a plecat poporul [κύψας δὲ ὁ λαὸς][și] s-a închinat [προσεκύνησεν][Domnului].
[1] Nu am fost în stare de această slujire nici acum o zi, nici acum trei zile, nici de când vorbești cu mine.
[2] Te voi învăța ce să grăiești.
[3] Vă voi ajuta pe amândoi să grăiți.
[4] Vei face minuni cu el.
[5] La modul negativ, pentru că Eu o voi împietri, o voi învârtoșa pe ea.
[6] A căzut la picioarele Îngerului Domnului, i s-a închinat lui.
[7] Minunile.