Jurnalul Părintelui Sofian Boghiu [3]
Arhimandrit[ul] Sofian Boghiu, Jurnal, Ed. Bizantină, București, 2019, 476 p.
Pe 7 decembrie 1975, Părintele Sofian slujea cu Părintele Vasile Costin, p. 180, care mai apoi a fost Arhiepiscop al Târgoviștei între 1991-1999, cf. p. 180, n. 57. Șucuri = străduțe, p. 180-181. Pe muntele Moria e moscheea lui Omar, care a fost construită pe locul templului distrus de împăratul Titus în anul 70, p. 181. Credincioșii evrei, înainte de a se ruga la Zidul plângerii, se spală. Și se roagă bărbații într-o parte și femeile în alta, p. 181.
Betleemul e la 12 km. de Ierusalim, p. 181. Există și Biserica Sfântului Profet Iliu, în locul unde a poposit spre muntele Sina, p. 181. Basilica Nașterii Domnului are 5 nave, p. 181. Există și peștera Sfântului Cuvios Hieronymus, unde a tradus Dumnezeiasca Scriptură din ebraică în latină, p. 181.
Citadela Herodium[1] e „un munte ridicat din ordinul lui Irod cel mare în preajma nașterii lui Iisus. Avea 4 turnuri pe vârful muntelui, iar în interior era palatul unde ținea armata. Tot acolo avea și mormântul. În secolul 7-8, această citadelă a fost ocupată de călugări, care au transformat-o în mănăstire creștină”, p. 181-182.
A vizitat chilia strâmtă în care Sfântul Ioannis Damaschinos a scris teologie dumnezeiască, p. 182. Apoi, pe 9 decembrie 1975 a fost la Hebron și a văzut mormintele Sfinților Patriarhi, p. 183. Stejarul lui Mamvri „este legat de rădăcină cu o armătură de fier și ciment. Trunchiul îmbătrânit și uscat mai păstrează încă o ramură verde, cu alte multe ramuri verzi aplecate spre pământ”, p. 184. În Israel, „temperatura variază între 13-16 grade iarna și între 20-40 de grade vara”, p. 185. Massada, p. 186-187. Funicularele de la Massada, p. 187.
Între Ierihon și Ierusalim sunt 34 de km, p. 188. „Muzeul Qumran[2] cuprinde manuscrisele găsite în grotele de pe malul Mării Moarte. Manuscrisele aparțin sectei religioase din această regiune și ele au fost ascunse la anul 70 d. Hr., când au trebuit să fugă din fața romanilor cotropitori”, p. 188.
În 1978, Părintele Sofian a vizitat Siria, p. 191. Începând cu 27 martie 1978, când era în drum spre Damasc, p. 191. Despre vămile văzduhului, p. 195. Pe 16 noiembrie 1979 a adormit Olga Greceanu, la 88 de ani, p. 196-197. A vorbit cu ea cu două zile înainte, p. 196. A pictat la Mănăstirea Radu Vodă, dar și ușile împărătești și diaconale de la Mănăstirea Sinaia. Spunea acest lucru pe 16 mai 1979, p. 197.
A stat un an și jumătate în Siria, p. 197. În Alep, pe 17 mai 1979, p. 199. Temple antice, p. 202. S-a înscris la Facultate în 1941, urmând Pictura și Teologia, p. 208. A suferit din cauza unei mâncărimi cumplite la picioare, p. 209. Ramadan e un post de 30 de zile, p. 212. Și în zilele de Ramadan, musulmanii postesc între unu noaptea și ora 19, p. 213.
Și-a sărbătorit ziua sa de naștere, pe 7 octombrie 1979, o zi de duminică, împărtășindu-se cu Domnul, p. 214. Minunile Sfintei Tecla, p. 215. Nu putea să doarmă de atâta oboseală, p. 216. Pe 28 decembrie 1979 a fost în Atena și a văzut Areopagul în care a predicat Sfântul Pavlos, p. 222. Pe 4 ianuarie 1980, o zi de vineri, a fost în Atos, p. 224. Kaikul, p. 236. Marea Lavră de la Atos „păstrează peste 2.200 de manuscrise, dintre care 470 pe pergament”, p. 238. „În Sfântul Munte, numai Vecernia se face seara. Miezonoptica și Utrenia, urmată de Sfânta Liturghie, se săvârșesc noaptea. [Și] Slujba se termină când se luminează bine de ziuă”, p. 239.
S-a închinat la Sfintele Moaște ale Sfântului Ierarh Spiridon. Pe 29 ianuarie 1980, p. 245-246.
[1] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Herodium.