Apocalipsis, cap. 15, cf. BYZ

1. Și am văzut alt semn în cer, mare și minunat: 7 Îngeri, având ultimele 7 plăgi, că[ci] în[tru] acestea a fost sfârșindu-se mânia lui Dumnezeu [ὅτι ἐν αὐταῖς ἐτελέσθη ὁ θυμὸς τοῦ Θεοῦ].

2. Și am văzut ca o mare de sticlă amestecată [cu] foc [ὡς θάλασσαν ὑαλίνην μεμιγμένην πυρί], iar cei care biruie, [ieșind] de la fiară și de la chipul ei și de la numărul numelui ei, au stat pe marea cea de sticlă, având lirele lui Dumnezeu.

3. Și cântă cântarea lui Moisis[1], a robului lui Dumnezeu, și cântarea Mielului, zicând: „Mari și minunate [sunt] lucrurile Tale, Doamne, Dumnezeul[e], Atotțiitorul[e]! Drepte și adevărate [sunt] căile Tale, Împăratul[e] al neamurilor [ὁ Βασιλεὺς τῶν ἐθνῶν]!

4. Cine nu are să se teamă de Tine, Doamne, și [nu] are să slăvească numele Tău? Că [Tu] singur [ești] Sfânt [Ὅτι μόνος Ἅγιος]. Că[ci] toate neamurile vor veni și se vor închina înaintea Ta [ὅτι πάντα τὰ ἔθνη ἥξουσιν καὶ προσκυνήσουσιν ἐνώπιόν Σου], [pentru] că dreptățile Tale au fost arătate [ὅτι τὰ δικαιώματά Σου ἐφανερώθησαν][2]”.

5. Și după acestea am văzut și a fost deschis templul cortului mărturiei [ὁ ναὸς τῆς σκηνῆς τοῦ μαρτυρίου] în cer!

6. Și au ieșit cei 7 Îngeri, cei având cele 7 plăgi, din templu, care erau îmbrăcați [în] veșmânt de in curat, strălucitor, și încinși împrejur sânilor cu brâie de aur!

7. Și una din cele 4 vietăți le-a dat celor 7 Îngeri 7 cupe de aur [ἑπτὰ φιάλας χρυσᾶς], umplându-se de mânia Dumnezeului Celui viu întru vecii vecilor.

8. Și a fost umplându-se templul de fumul [cel] din slava lui Dumnezeu [Καὶ ἐγεμίσθη ὁ ναὸς καπνοῦ ἐκ τῆς δόξης τοῦ Θεοῦ] și din puterea Sa. Și nimeni [nu] putea să intre întru templu, până [nu] or să se sfârșească cele 7 plăgi ale celor 7 Îngeri.

[1] De la N. Μωϋσῆς, pentru că în text avem G. Μωϋσέως.

[2] Au fost revelate.