Apocalipsis, cap. 18, cf. BYZ

1. După acestea am văzut alt Înger coborând din cer, având putere mare. Și pământul a fost luminându-se de slava sa.

2. Și a strigat [cu] glas tare, zicând: „A căzut Babilonul cel mare și s-a făcut locașul demonilor [καὶ ἐγένετο κατοικητήριον δαιμόνων] și pază a tot duhul cel necurat [καὶ φυλακὴ παντὸς πνεύματος ἀκαθάρτου] și pază a toată pasărea necurată și urâtă [καὶ φυλακὴ παντὸς ὀρνέου ἀκαθάρτου καὶ μεμισημένου].

3. Că[ci] din vinul mâniei curviei sale au căzut toate neamurile și împărații pământului cu ea au curvit și negustorii pământului din puterea desfătării [ἐκ τῆς δυνάμεως τοῦ στρήνους] ei s-au îmbogățit”.

4. Și am auzit alt glas din cer, zicând: „Ieși din ea, poporul Meu, pentru ca să nu fiți împreună părtași [cu] păcatele sale și pentru ca să nu luați din plăgile sale!

5. Că[ci] au fost ajungând până la cer păcatele sale și a pomenit Dumnezeu nedreptățile sale.

6. Răsplătiți-i ei precum și ea a răsplătit și îndoiți-i ei cele îndoite, după faptele ei! În potirul [în] care a amestecat, amestecați-i ei îndoit!

7. Pe cât s-a slăvit pe ea și s-a desfătat, pe atât dați-i ei chin și plângere! Că[ci] în inima ei zice că: «Șed împărăteasă și văduvă nu sunt și plângere nu am să văd».

8. Pentru aceasta, într-o zi vor veni plăgile sale: moartea și plângerea și foametea, iar în[tru] foc va fi arsă, că[ci] tare [este] Domnul Dumnezeu, Cel care a judecat-o pe ea.

9. Și vor plânge și se vor tângui pentru ea împărații pământului, cei care au curvit împreună cu ea și s-au desfătat, când or să vadă fumul ardeii sale,

10. de departe stați pentru frica chinului ei, zicând: «Vai, vai, cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea tare, că[ci într-]un ceas a venit judecata ta!».

11. Și negustorii pământului o vor plânge și o vor jeli pe ea, că[ci] încărcătura lor nimeni nu o mai cumpără;

12. încărcătura de aur și de argint și de piatră scumpă și mărgăritar și [veșmânt] de in și purpuriu și de mătase și stacojiu; și tot lemnul de lămâi și tot vasul de fildeș și tot vasul din lemn preacinstit și de aramă și de fier și de marmură;

13. și scorțișoară și tămâi [θυμιάματα] și mir și tămâie [λίβανον] și vin și ulei și făină de grâu și grâu și oi și dobitoace; și cai și care [ῥαιδῶν] și trupuri și suflete de oameni.

14. Și roada poftei sufletului tău a plecat de la tine și toate cele grase și luminoase a[u] plecat de la tine și pe ele nu ai să le mai afli.

15. Negustorii aceștia, care s-au îmbogățit de la ea, de departe vor sta pentru frica chinului ei, plângând și jelind,

16. și zicând: «Vai, vai, cetatea cea mare, cea împodobită [cu veșmânt] de in și purpuriu și stacojiu și împodobită [cu] aur și [cu] piatră scumpă și [cu] mărgăritare!

17. Că[ci într-]un ceas a fost pustiită avuția cea atât de multă». Și tot cârmaciul și tot cel navigând în [tot] locul și marinarii și câți pe mare lucrează de departe au stat

18. și strigau, văzând fumul arderii sale, zicând: «Cine [era] asemenea [cu] cetatea cea mare?!».

19. Și își puneau țărână pe capetele lor și strigau plângând și jelind și zicând: «Vai, vai, cetatea cea mare, în care s-au îmbogățit toți cei având corăbii în mare din cinstea ei, că[ci într-]un ceas a fost pustiită!».

20. Veselește-te asupra ei, cerule[1], și Sfinții și Apostolii și Profeții, că[ci] a judecat Dumnezeu judecata voastră de la ea!”.

21. Și a ridicat un Înger o piatră tare, ca piatra de moară de mare, și a aruncat-o întru mare, zicând: „Așa, [cu] năvală, va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, și nu are să se [mai] afle încă!

22. Și glasul de cântăreți la liră și de lăutari și de cântăreți la fluier și de trâmbițași nu o să se [mai] audă încă în[tru] tine și tot meșteșugarul, a tot meșteșugul, nu o să se [mai] afle încă în[tru] tine și glasul de moară nu o să se [mai] audă încă în[tru] tine

23. și lumina sfeșnicului nu o să [mai] strălucească încă în[tru] tine și glasul de mire și de mireasă nu o să se [mai] audă încă în[tru] tine; că[ci] negustorii tăi erau cei mari ai pământului; că[ci] cu vrăjitoria ta au fost înșelate toate neamurile.

24. Și în[tru] aceasta sângele Profeților și al Sfinților a fost aflat și al tuturor celor înjunghiați pe pământ”.


[1] Sfintelor Puteri cerești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *