Apocalipsis, cap. 21, cf. BYZ

1. Și am văzut cer nou și pământ nou [Καὶ εἶδον οὐρανὸν καινὸν καὶ γῆν καινήν], căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut[1] și mare nu [mai] este încă.

2. Și pe cetatea cea sfântă, pe Ierusalimul cel nou, am văzut-o coborând din cer, de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă împodobită bărbatului ei.

3. Și am auzit glas mare din cer, zicând: „Iată, cortul lui Dumnezeu [este] împreună cu oamenii și [El] va locui împreună cu ei și ei vor fi poporul Său și El, Dumnezeu, va fi împreună cu ei!

4. Și va șterge toată lacrima din ochii lor [καὶ ἐξαλείψει πᾶν δάκρυον ἀπὸ τῶν ὀφθαλμῶν αὐτῶν] și moartea încă nu va [mai] fi [καὶ ὁ θάνατος οὐκ ἔσται ἔτι], nici plângerea, nici strigarea, nici durerea încă nu va mai fi [nu vor mai fi], căci cele dintâi au trecut”.

5. Și Cel șezând pe tron a zis: „Iată, pe toate le fac noi [πάντα καινὰ ποιῶ]!»”. Și [El] îmi zice mie: „Scrie! Căci aceste cuvinte sunt adevărate și credincioase”.

6. Și [El] mi-a zis mie: „Făcut-am! [Eu sunt] Alfa și Omega [τὸ Ἄλφα καὶ τὸ Ὦ], începutul și sfârșitul [ἡ ἀρχὴ καὶ τὸ τέλος]. Eu celui însetând îi voi da în dar din izvorul apei vieții.

7. Cel care biruie va moșteni toate [Ὁ νικῶν κληρονομήσει ταῦτα] și îi voi fi lui Dumnezeu și el Îmi va fi Mie fiu.

8. Dar partea lor, a celor fricoși și necredincioși și păcătoși și urâți și ucigași și curvari și vrăjitori și idolatri și a tuturor mincinoșilor [este] în lacul arzând [cu] foc și [cu] pucioasă, care este moartea cea de a doua [ὅ ἐστιν ὁ θάνατος ὁ δεύτερος]”.

9. Și a venit [către mine] unul dintre cei 7 Îngeri, cei având cele 7 cupe pline [φιάλας γεμούσας][cu] cele 7 plăgi[2], [cu] cele din urmă, și a grăit cu mine, zicându-mi: „Vino, [căci] îți voi arăta ție femeia [Δεῦρο, δείξω σοι τὴν γυναῖκα], [pe] mireasa Mielului [τὴν νύμφην τοῦ Ἀρνίου]!”.

10. Și m-a dus pe mine în Duhul[3] pe un munte mare și înalt [Καὶ ἀπήνεγκέν με ἐν Πνεύματι ἐπ᾽ ὄρος μέγα καὶ ὑψηλόν] și mi-a arătat mie cetatea cea mare, sfântul Ierusalim, coborând din cer, de la Dumnezeu [καὶ ἔδειξέν μοι τὴν πόλιν τὴν μεγάλην, τὴν ἁγίαν Ἱερουσαλήμ, καταβαίνουσαν ἐκ τοῦ οὐρανοῦ, ἀπὸ τοῦ Θεοῦ],

11. având slava lui Dumnezeu [ἔχουσαν τὴν δόξαν τοῦ Θεοῦ]. [Iar] luminătorul ei [era] asemenea pietrei celei prea cinstite [ὁ φωστὴρ αὐτῆς ὅμοιος λίθῳ τιμιωτάτῳ], ca a pietrei de iaspis[4] [ὡς λίθῳ ἰάσπιδι], strălucind ca cristalul [κρυσταλλίζοντι],

12. având zid mare și înalt, având 12 porți și la porți [având] 12 Îngeri și nume scrise deasupra, care este [sunt] numele celor 12 seminții ale fiilor lui Israil.

13. Dinspre răsărituri [ἀπὸ ἀνατολῶν][cetatea avea] trei porți și dinspre miazănoapte [avea] trei porți și dinspre miazăzi [avea] trei porți și dinspre apusuri [ἀπὸ δυσμῶν][avea tot] trei porți.

14. Și zidul cetății având 12 temelii [θεμελίους δώδεκα] și pe ele [fiind înscrise] 12 nume ale celor 12 Apostoli ai Mielului [καὶ ἐπ᾽ αὐτῶν δώδεκα ὀνόματα τῶν δώδεκα Ἀποστόλων τοῦ Ἀρνίου].

15. Și cel care grăia cu mine avea [ca] măsură [μέτρον] o trestie de aur [κάλαμον χρυσοῦν], ca să măsoare cetatea și porțile ei și zidul ei.

16. Și cetatea este așezată [în] patru colțuri, iar lungimea ei [este] cât lățimea. Și a măsurat cetatea [cu] trestia [și avea] spre 12.000 de stadii [ἐπὶ σταδίους δώδεκα χιλιάδων]; 12 lungimea și lățimea și înălțimea ei, [căci dimensiunile ei] este [sunt] egale [δώδεκα τὸ μῆκος καὶ τὸ πλάτος καὶ τὸ ὕψος αὐτῆς ἴσα ἐστίν].

17. Și a măsurat [apoi] zidul ei: [avea] 144 de coți [ἑκατὸν τεσσαράκοντα τεσσάρων πηχῶν], [după] măsura omului, care este [și] a Îngerului.

18. Și era zidirea zidului aceluia iaspisul. Și cetatea [era] aurul cel curat, asemenea cristalului celui curat.

19. [Și] temeliile zidului cetății [erau cu] toată piatra cea cinstită împodobite [Οἱ θεμέλιοι τοῦ τείχους τῆς πόλεως παντὶ λίθῳ τιμίῳ κεκοσμημένοι]. Temelia cea dintâi [era] iaspisul. A doua [temelie era] safirul[5]. A treia [temelie era] calcedonia[6]. A patra [temelie era] smaraldul[7].

20. A cincea [temelie era] sardonixul[8]. A șasea [temelie era] sardiul[9]. A șaptea [temelie era] crisolitul[10]. A opta [temelie era] berilul[11]. A noua [temelie era] topazul[12]. A zecea [temelie era] crisoprazul[13]. A unsprezecea [temelie era] iacintul[14]. A douăsprezecea [temelie era] ametistul[15].

21. Și cele douăsprezece porți [sunt] douăsprezece mărgăritare. Fiecare [în parte], una [câte una], fiecare [din] porți era [făcută] dintr-un mărgăritar. Și lărgimea cetății [era] aurul cel curat, ca cristalul cel strălucitor.

22. Și templu nu am văzut în ea [Καὶ ναὸν οὐκ εἶδον ἐν αὐτῇ], căci Domnul Dumnezeu Atotțiitorul este templul ei și Mielul [ὁ γὰρ Κύριος ὁ Θεὸς ὁ Παντοκράτωρ ναὸς αὐτῆς ἐστίν καὶ τὸ Ἀρνίον].

23. Și cetatea nu are nevoie de soare, nici de lună, ca să o lumineze pe ea, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o pe ea și luminătorul ei [este] Mielul.

24. Și neamurile vor umbla prin lumina ei [Καὶ περιπατήσουσιν τὰ ἔθνη διὰ τοῦ φωτὸς αὐτῆς] și împărații pământului duc slava ei și cinstea neamurilor întru ea [καὶ οἱ βασιλεῖς τῆς γῆς φέρουσιν αὐτῷ δόξαν καὶ τιμὴν τῶν ἐθνῶν εἰς αὐτήν].

25. Și porțile ei nu or să fie închise ziua – căci noapte nu va [mai] fi acolo –

26. și vor duce slava și cinstea neamurilor întru ea.

27. Și nu are să intre întru ea tot cel necurat și făcând urâciune și minciună, fără numai cei scriși în cartea vieții [τῷ βιβλίῳ τῆς ζωῆς] Mielului.


[1] Cu sensul că s-au transfigurat prin slava Dumnezeului treimic.

[2] Pedepse dumnezeiești.

[3] În vedenie dumnezeiască avută prin harul Sfântului Duh.

[4] Iaspisul este o piatră prețioasă opacă de culoare roșie, galbenă, maro sau verde, mai rar albastră, pe care o găsim și în Munții Bucegi, cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Jasper.

[5] Care este de culoare albastră, cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Safir.

[6] Un mineral incolor sau de culoare albăstrui-cenușie, cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Calcedonie.

[7] Care e verde, cf. https://de.wikipedia.org/wiki/Smaragd.

[8] Cf. DEX 2009, sardonixul este o piatră semiprețioasă de culoare roșie.

[9] Cf. DEX 2009, sardiul este o piatră semiprețioasă transparentă, de culoare roșie sau brună.

[10] Cf. DN [Dicționar de neologisme] 1986, crisolitul este o piatră prețioasă de culoare verde.

[11] Berilul este un mineral incolor în stare pură sau verde, albastru, roz, roșu, auriu sau alb, cf.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Beril.

[12] Topazul este o piatră prețioasă de culoare variabilă, în mod frecvent galben-brună dar și albastră, roșie, violetă sau incoloră, cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Topaz.

[13] Cf. DEX 2009, crisoprazul este o varietate de calcedonie de culoare verde.

[14] Cf. DAR [Dicționar de arhaisme și regionalisme] 2002, iacintul este o piatră prețioasă, o varietate de topaz. Iar cf. Scriban 1939 [ Dicționaru limbii românești], iacintul e un topaz galben care bate în roșu.

[15] Ametistul este o varietate de cuarț violet-albăstrui, cf.  https://ro.wikipedia.org/wiki/Ametist.

2 comments

  • „Dar partea lor, a celor fricoși și necredincioși și păcătoși și urâți și ucigași și curvari și vrăjitori și idolatri și a tuturor mincinoșilor [este] în lacul arzând [cu] foc și [cu] pucioasă, care este moartea cea de a doua”.

    Binecuvântați, Preacucernice Părinte Dorin! Mi-am amintit de ce spunea Fericitul Nicolae Steinhard, că nu suntem atenți la ce scrie aici, că și fricoșii și mincinoșii sunt in aceeași osândă veșnică împreună cu ucigașii, necredincioșii și desfrânații, adică nu sunt deloc păcate mici…
    Sărutăm drepta! Dumnezeu să vă întărească și să vă ajute în toată marea nevoință a sfinției voastre!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Multă sănătate, Domnule Sofronie, și Dumnezeu să vă bucure în tot ceea ce faceți! Numai bine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *