Episcopul în viața Bisericii [8]
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Episcopul în viața Bisericii
*
Carte dedicată
Preasfințitului Părinte
Galaction Stângă,
Episcopul meu hirotonitor,
la împlinirea a 70 de ani
de viață
(17 mai 1953-17 mai 2023)
*
Veșmintele arhierești
În răspunsurile sale teologice, Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului, ne dă detalii ample și despre semnificațiile teologice și duhovnicești ale veșmintelor arhierești. Veșmintele Episcopului, ne spune el, sunt în număr de 7, după numărul celor 7 daruri ale Sfântului Duh, și acestea sunt stiharul, epitrahilul, brâul, mânecuțele, epigonatul, sacosul și omoforul[1]. Și toate veșmintele arhierești, privite împreună, ne vorbesc despre umanitatea Domnului[2].
Însă, stiharul cel alb al Episcopului ne indică lumina lui Dumnezeu și curăția Sa, pentru că Domnul Și-a asumat umanitatea noastră și a transfigurat-o[3]. De aceea, „Arhiereul se îmbracă în stihar ca într-o îmbrăcăminte luminată a nestricăciunii și a sfințeniei”[4]. Iar dacă stiharul său e roșu, atunci ne indică Patima Sa cea pentru noi[5].
Epitrahilul său reprezintă harul lui Dumnezeu coborât în el[6], brâul reprezintă puterea dată lui de către Dumnezeu, dar ne indică și slujirea sa în Biserică, cât și curăția sa[7]. Epigonatul ne vorbește despre faptul că Domnul a biruit moartea prin moartea Sa cea pentru noi și a înviat din morți a 3-a zi, iar Episcopul îl poartă ca pe o armă duhovnicească la piciorul său[8].
Mânecuțele ne indică faptul că Episcopul lucrează toate cele ale lui Dumnezeu, pentru că și Domnul a slujit Tainele Sale cu mâinile Sale[9]. Sacosul episcopal ne amintește de veșmântul de batjocură primit de Domnul la Patimile Sale, dar totodată ne vorbește și despre „darul lui Dumnezeu cel purtător de grijă, păzitor și cuprinzător, pentru care ni S-a arătat nouă și a suferit Patimile”[10] cele pentru noi.
Omoforul îi reprezintă pe cei credincioși, căci el poartă aidoma Domnului, pe umerii săi, pe oaia cea pierdută, dar, în același timp, omoforul reprezintă și Răstignirea Domnului[11].
Mantia episcopală ne vorbește despre „darul lui Dumnezeu cel purtător de grijă, cuprinzător și acoperitor [a toate], pentru că [el] cuprinde și acoperă [tot] trupul” său[12]. Iar râurile mantiei episcopale ne vorbesc despre învățăturile cele multe ale Dumnezeieștii Scripturi, dar și despre darurile Sfântului Duh[13]. Pentru că de la Episcopul Bisericii se cere propovăduirea voii lui Dumnezeu și prin el coboară în Biserică slava lui Dumnezeu care ne mântuie pe noi.
Engolpionul Episcopului, care stă în dreptul inimii sale, ne arată că el propovăduiește din inimă credința Bisericii, iar toiagul sau cârja episcopală ne indică puterea Sfântului Duh[14].
În Postul Mare, când veșmintele episcopale sunt negre, ele sunt așa pentru ca să ne îndemne pe noi la pocăință. Să ne facă pe noi să plângem pentru păcatele noastre[15] „și, mai cu seamă, pentru Cel junghiat pentru noi. Ca aducându-ne aminte de Patima Lui, pe care voim să o prăznuim, să Îi urmăm Lui”[16]. Și când Episcopul slujește cu Preoții și cu Diaconii Săi, Preoții și Diaconii ni-i indică pe Sfinții Îngeri și pe toți Sfinții lui Dumnezeu, pe când Episcopul ni-L indică pe Domnul[17].
Mitra Episcopului, ne spune Sfântul Simeon, ne indică cununa cea de spini pusă în batjocură pe capul Domnului sau Sfânta Mahramă[18]. Însă mitra vine de la μήτρα, care înseamnă uter sau pântec[19]. Pentru că mitra indică puterea Episcopului de a naște Preoți și Diaconi prin hirotonie, indică maternitatea sa. Pentru că Episcopul este, deopotrivă, maternal și paternal, ca unul care îi naște duhovnicește pe Preoți și pe Diaconi prin hirotonie, dar, în același timp, îi crește duhovnicește pe toți membrii Bisericii prin sfintele sale învățături.
Pe 5 iulie 2012, prin hotărârea nr. 5274, Sinodul Bisericii României a stabilit în mod unitar veșmintele arhierești și culorile lor la Slujbele Bisericii[20]. Și s-a rânduit atunci ca primirea Episcopului la Biserică să se facă cu mantia și cu cârja. Vecernia și Utrenia, Episcopul le slujește cu mantie, cârjă, epitrahil, omofor și camilafcă, iar dacă e doar participant la Slujbe e îmbrăcat cu mantie și camilafcă și poartă cârjă. La Vecernia Învierii Domnului și la Vecernia Cincizecimii, el slujește în toate veșmintele sale, ca și la Dumnezeiasca Liturghie, pe când la Botez, Mirungere și Maslu e îmbrăcat în mantie, epitrahil, omofor și camilafcă și poartă cârja episcopală[21].
Cununia, Episcopul o slujește cu mantie, epitrahil și omofor și poartă cârjă și mitră, Spovedania o slujește cu rasă, epitrahil, omofor și camilafcă, iar Aghiasma Mare și cea Mică de la Izvorul Tămăduirii le slujește în toate veșmintele sale[22]. Când slujește Aghiasma Mică în altă zi, o slujește cu rasă, epitrahil, omofor și camilafcă, pe când Înmormântările le face cu mantie, epitrahil, omofor și camilafcă. Tedeumurile le slujește cu mantie, epitrahil și omofor, având mitră și cârja, iar Deniile le slujește cu mantie, epitrahil, omofor și camilafcă, având și cârja[23]. La Denia din Joia Mare, Episcopul e în mantie și poartă mitră, iar la Procesiuni e în mantie, epitrahil, omofor și camilafcă și poartă cârja[24].
În ceea ce privește culorile veșmintelor arhierești s-a stabilit ca în perioada pascală, în duminici și de praznicele Mântuitorului, ale Sfinților Apostoli, ale Sfinților Ierarhi, ale Sfinților Domnitori și la Sfintele Taine să se poarte veșminte albe, aurii sau galbene. La praznicele Născătoarei de Dumnezeu și ale Sfinților Îngeri se poartă veșminte albastru-deschis, albe sau aurii. La Înălțarea Sfintei Cruci se poartă veșminte roșii, iar în Duminica Sfintei Cruci din Postul Mare se poartă veș- minte aurii. Veșminte roșii se poartă la Sfinții Mucenici, iar veșminte verzi la Intrarea Domnului în Ierusalim, la Cincizecime și în Lunea Sfântului Duh și la Sfinții Cuvioși[25]. În Postul Mare, inclusiv la Liturghia Darurilor, în afară de sâmbete, duminici și praznice, se poartă veșminte negre, albastre, verzi sau move, pe când la Înmormântări și la Procesiuni se poartă veșminte albe, aurii sau galbene. Și stiharul episcopal va fi mereu de culoare albă cu excepția Slujbelor din Postul Mare[26].
[1] Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului, Tratat asupra tuturor dogmelor credinței noastre ortodoxe, după principii puse de Domnul nostru Iisus Hristos și urmașii Săi, vol. 1, ed. îngrijită de Protos. Grichentie Natu, în col. Din frumusețile viețuirii creștine, vol. 2, Ed. Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, 2002, p. 132.
[2] Ibidem.
[3] Ibidem.
[4] Idem, p. 133.
[5] Idem, p. 132.
[6] Idem, p. 133.
[7] Idem, p. 134.
[8] Ibidem.
[9] Ibidem.
[10] Ibidem.
[11] Ibidem.
[12] Idem, p. 132.
[13] Ibidem.
[14] Idem, p. 133.
[15] Idem, p. 135.
[16] Ibidem.
[17] Idem, p. 150.
[18] Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului, Tratat asupra tuturor dogmelor credinței noastre ortodoxe, după principii puse de Domnul nostru Iisus Hristos și urmașii Săi, vol. 2, ed. îngrijită de Protos. Grichentie Natu, în col. Din frumusețile viețuirii creștine, vol. 2, Ed. Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, 2003, p. 218.
[19] Cf. https://dexonline.ro/definitie/mitră/definitii și https://en.wiktionary.org/wiki/μήτρα.
[20] Cf. https://patriarhia.ro/images/pdf/HotarariSinodale/2012/5274_(2012)_Folosire_vesminte.pdf. În format PDF, 3 p.
[21] Idem, p. 1.
[22] Idem, p. 1-2.
[23] Idem, p. 2.
[24] Ibidem.
[25] Idem, p. 3.
[26] Ibidem.