Epistola către Romei, cap. 11, cf. BYZ

1. Așadar, zic: Oare l-a lepădat Dumnezeu pe poporul Său? Să nu fie! Căci și eu sunt israilitis/ israelit, din sămânța lui Avraam, [din] seminția lui Veniamin.

2. Nu l-a lepădat Dumnezeu pe poporul Său, pe care mai înainte l-a cunoscut [ὃν προέγνω]. Sau nu ați cunoscut la Ilias[1] ce zice Scriptura? Cum I se roagă lui Dumnezeu pentru Israil, zicând:

3. „Doamne, pe Profeții Tăi i-au omorât și jertfelnice Tale le-au stricat; iar eu am fost rămânând singur și caută sufletul meu”.

4. Dar ce îi zice lui răspunsul[2]? „Mi-au rămas Mie 7.000 de oameni, care nu și-au plecat genunchiul lui Baal [οἵτινες οὐκ ἔκαμψαν γόνυ τῇ Βάαλ]”.

5. Așadar, așa și în vremea de acum, rămășița după alegerea harului s-a făcut [λεῖμμα κατ᾽ ἐκλογὴν χάριτος γέγονεν].

6. Dar dacă [este din] har [Εἰ δὲ χάριτι], nu mai [este] din fapte [οὐκέτι ἐξ ἔργων]; altminteri harul nu mai este har. Dar dacă [este] din fapte, [atunci] nu mai este har; altminteri fapta nu mai este faptă.

7. Așadar, ce [este]? Cel care caută [la] Israil, acela nu a dobândit, dar alegerea a dobândit, iar cei rămași[3] au fost împietriți [οἱ δὲ λοιποὶ ἐπωρώθησαν].

8. Precum a fost scris: „Le-a dat lor Dumnezeu duhul dormitării [Ἔδωκεν αὐτοῖς ὁ Θεὸς πνεῦμα κατανύξεως], ochi [pentru] a nu vedea și urechi [pentru] a nu auzi până [în] ziua de astăzi”.

9. Și David a zis: „Facă-se masa lor întru laț și întru cursă și întru poticnire și spre răsplata lor!

10. Să se întunece ochii lor [pentru] a nu vedea și spatele lor pururea îl îndoaie!”.

11. Așadar, zic: [Oare] nu v-ați poticnit, pentru ca să cădeți? Să nu fie! Ci [prin] a lor fărădelege[4] mântuirea [este] a neamurilor [ἀλλὰ τῷ αὐτῶν παραπτώματι ἡ σωτηρία τοῖς ἔθνεσιν], spre [pentru ca] să-i râvnească pe ei [εἰς τὸ παραζηλῶσαι αὐτούς].

12. Iar dacă fărădelegea lor [este] bogăția lumii [Εἰ δὲ τὸ παράπτωμα αὐτῶν πλοῦτος κόσμου] și căderea lor [este] bogăția neamurilor [καὶ τὸ ἥττημα αὐτῶν πλοῦτος ἐθνῶν], [cu] cât mai mult [va fi] plinirea lor [πόσῳ μᾶλλον τὸ πλήρωμα αὐτῶν]?

13. Căci vouă vă zic, neamurilor: În[tru] cât eu sunt Apostolul neamurilor [ἐθνῶν Ἀπόστολος], slujirea mea o slăvesc;

14. dacă cum[va] am să râvnesc trupul meu și am să-i mântui pe unii dintre ei.

15. Căci dacă lepădarea lor [este] împăcarea lumii [Εἰ γὰρ ἡ ἀποβολὴ αὐτῶν καταλλαγὴ κόσμου], cine [ce este] dobândirea [lor][τίς ἡ πρόσληψις], dacă nu viața [ridicată] din morți [εἰ μὴ ζωὴ ἐκ νεκρῶν]?

16. Iar dacă pârga [este] sfântă și amestecătura [este]; iar dacă rădăcina [este] sfântă și ramurile [sunt].

17. Și dacă vreunele [din] ramuri au fost rupte, iar tu, măslinul sălbatic [ἀγριέλαιος] fiind, te-ai altoit în[tru] ei [ἐνεκεντρίσθης ἐν αὐτοῖς] și te-ai făcut împreună părtaș al rădăcinii și al grăsimii măslinului [καὶ συγκοινωνὸς τῆς ῥίζης καὶ τῆς πιότητος τῆς ἐλαίας ἐγένου],

18. nu te lăuda deasupra ramurilor[5]! Iar dacă te lauzi, nu tu porți rădăcina, ci rădăcina pe tine.

19. Așadar, vei zice: Au fost rupte ramurile, pentru ca eu să fiu altoit.

20. Bine! [Prin] necredință au fost rupte [τῇ ἀπιστίᾳ ἐξεκλάσθησαν], iar tu [prin] credință ai stat [σὺ δὲ τῇ πίστει ἕστηκας]. Nu te înălța cu mintea [Μὴ ὑψηλοφρόνει], ci teme-te [ἀλλὰ φοβοῦ][6]!

21. Căci [γὰρ], dacă Dumnezeu pe ramurile după fire nu le-a cruțat [εἰ ὁ Θεὸς τῶν κατὰ φύσιν κλάδων οὐκ ἐφείσατο], mi-e teamă [că] nici pe tine [nu] te va cruța [μήπως οὐδέ σου φείσεται].

22. Așadar, vezi bunătatea și asprimea lui Dumnezeu [Ἴδε χρηστότητα καὶ ἀποτομίαν Θεοῦ]! În cei care au căzut [vezi] asprimea, iar în tine bunătatea, dacă are să rămână [ai să rămâi în] bunătate. Altfel și tu vei fi tăiat.

23. Dar și aceia[7], dacă nu or să rămână [întru] necredință, vor fi altoiți [ἐγκεντρισθήσονται]; căci puternic este Dumnezeu [ca] iarăși să-i altoiască pe ei [δυνατὸς γὰρ ὁ Θεός ἐστιν πάλιν ἐγκεντρίσαι αὐτούς].

24. Căci, dacă tu din măslinul sălbatic cel după fire ai fost tăiat și împotriva firii ai fost altoit întru măslinul cel bun [καὶ παρὰ φύσιν ἐνεκεντρίσθης εἰς καλλιέλαιον], cu cât mai mult aceștia, cei după fire [οἱ κατὰ φύσιν], vor fi altoiți [în] măslinul însuși?

25. Căci nu voiesc a nu cunoaște voi, fraților, taina aceasta [τὸ μυστήριον τοῦτο], pentru ca să nu fiți prin voi înșivă înțelepți [ἵνα μὴ ἦτε παρ᾽ ἑαυτοῖς φρόνιμοι], că împietrirea lui Israil s-a făcut în parte [ὅτι πώρωσις ἀπὸ μέρους τῷ Ἰσραὴλ γέγονεν], până când are să intre plinirea neamurilor [ἄχρι οὗ τὸ πλήρωμα τῶν ἐθνῶν εἰσέλθῃ];

26. și așa tot Israilul va fi mântuit [καὶ οὕτως πᾶς Ἰσραὴλ σωθήσεται]; precum a fost scris: „Va veni din Sion Cel care izbăvește și va întoarce neevlaviile de la Iacov [καὶ ἀποστρέψει ἀσεβείας ἀπὸ Ἰακώβ].

27. Și aceasta le [este] lor făgăduința de la Mine, când am să le iau păcatele lor [ὅταν ἀφέλωμαι τὰς ἁμαρτίας αὐτῶν]”.

28. Într-adevăr, după Evanghelie, vrăjmași[8] [sunt] pentru voi, dar, după alegere[9], iubiți [sunt] pentru părinți[10].

29. Căci de neluat înapoi [sunt] harismele și chemarea lui Dumnezeu [Ἀμεταμέλητα γὰρ τὰ χαρίσματα καὶ ἡ κλῆσις τοῦ Θεοῦ].

30. Căci, precum și voi, odinioară, n-ați ascultat lui Dumnezeu, iar acum ați fost miluiți [prin] neascultarea acestora,

31. așa și aceștia acum n-au ascultat, [întru] mila voastră [τῷ ὑμετέρῳ ἐλέει], pentru ca și aceia să fie miluiți.

32. Căci împreună l-a închis [împreună i-a închis] Dumnezeu pe toți întru neascultare [συνέκλεισεν γὰρ ὁ Θεὸς τοὺς πάντας εἰς ἀπείθειαν], pentru ca pe toți să-l miluiască [să-i miluiască][ἵνα τοὺς πάντας ἐλεήσῃ].

33. O [Ὦ], adâncimea bogăției și a înțelepciunii și a cunoașterii lui Dumnezeu [βάθος πλούτου καὶ σοφίας καὶ γνώσεως Θεοῦ]! Cât de necercetate [sunt] judecățile Sale [Ὡς ἀνεξερεύνητα τὰ κρίματα Αὐτοῦ] și neurmate [sunt] căile Sale [καὶ ἀνεξιχνίαστοι αἱ ὁδοὶ Αὐτοῦ]!

34. Căci cine a cunoscut mintea Domnului [Τίς γὰρ ἔγνω νοῦν Κυρίου]? Sau cine sfătuitorul Său s-a făcut [Ἢ τίς σύμβουλος[11] Αὐτοῦ ἐγένετο]?

35. Sau cine mai înainte I-a dat Lui [Ἢ τίς προέδωκεν Αὐτῷ] și va fi răsplătindu-I Lui [καὶ ἀνταποδοθήσεται Αὐτῷ]?

36. Că[ci] de la El și prin El și întru El [sunt] toate [Ὅτι ἐξ Αὐτοῦ καὶ δι᾽ Αὐτοῦ καὶ εἰς Αὐτὸν τὰ πάντα] [și] a Lui [este] slava întru veci. Amin.


[1] În cazul Sfântului Profet Ilias [Ἠλίας], pe care LXX îl numește Iliu.

[2] Răspunsul de la Dumnezeu.

[3] Cei rămași necredincioși în Domnul Iisus Hristos din Israil.

[4] A iudeilor.

[5] A iudeilor.

[6] Teme-te de Judecata lui Dumnezeu!

[7] Iudeii.

[8] Iudeii.

[9] După alegerea lui Dumnezeu.

[10] Sunt iubiți de El pentru părinții lor, pentru Sfinții cărora El le-a făgăduit.

[11] Pentru că σύμβουλος înseamnă împreună-sfătuitor, cel cu care se sfătuiește cineva.