Omagiul Preasfințitului Părinte Galaction [9]
Arhimandritul Serafim Baciu și Preotul Eugen-Cătălin Păunescu (editori), Rugăciune și jertfă. Omagiu Preasfințitului Părinte Galaction la împlinirea a 70 de ani, Ed. Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2023, 527 p.
*
Adriean Videanu: „l-am cunoscut prin intermediul prietenului meu, preotul Liviu Zamfir. Ulterior, mi-a devenit duhovnic, sfătuitor, prieten și rugător. Odată un prieten m-a întrebat de când îl cunosc pe arhiereul meu…am reflectat și fără să realizez un moment anume, i-am răspuns: Dintotdeauna!”, p. 416.
Dragoș Cîrnu: a auzit de el în 1996, p. 419. L-a cununat la Mănăstirea Cașin, p. 421.
Stan V. Cristea: a participat la evenimentele organizate de el începând din 1997, p. 423.
Dr. Dan Marinescu: bunicul său, Preotul Gheorghe Marinescu, l-a botezat pe Părintele Nicodim Dimulescu, p. 430. L-a cunoscut pe Episcop în anii 80, p. 430. Când era Stareț: „Conducea echipele care adunau nucile coapte de pe cuprinsul mănăstirii – scuturând, bătând cu prăjinile și punând în coșuri și panere nucile umede și mirosind a iod care colorau din belșug mâinile culegătorilor. Așa mi-l amintesc pe Preasfințitul Părinte Galaction care, la sfârșitul recoltei, ne arăta râzând palmele negre și lucioase tăbăcite de taninul nucilor proaspete, mărturia lucrului împlinit”, p. 434.
Pe când era Stareț „avea o bibliotecă frumoasă”, p. 434.
Prof. Darius Ionete: l-a cunoscut în anii 80 la Crasna, p. 437. „Părintele Stareț Galaction ne privea atent și ne pondera discret comportamentul zburdalnic”, p. 440. L-a cununat în Biserica Sfântul Nifon din Târgoviște, p. 441-442.
Romică Ioan Diaconu: a participat la tunderea sa în Monahism, fiind tuns de Părintele Nicodim Dimulescu, p. 445. „Cu toate acestea, deși stareț al mănăstirii, părintele Galaction a locuit, modest și retras, timp de mulți ani, în stăreția veche, într-o chilioară ticsită cu cărți, în fața căreia se afla o verandă împodobită cu ghivece cu flori, care mai de care mai frumoase”, p. 446.
I-a adus pită din Ardeal pentru a-și pomeni mama, p. 447. „Mărturisesc, am fost puțin contrariat de această rugăminte, «doar pâine se găsește, Slavă Domnului, în tot locul!», dar după o scurtă cugetare am înțeles că nu era vorba doar de pâine, ci de cea mai bună pâine, o Pâine a mulțumirii și recunoștinței, pe care numai un suflet curat de copil o putea dărui mamei sale. Am împlinit această rugăminte cu mare bucurie și am rămas foarte impresionat de felul în care Preasfinția Sa a ținut să împlinească, poate, o ultimă dorință a mamei Preasfinției sale”, p. 447.
A participat la întronizarea sa, p. 448. „Era prima slujbă de hirotonie întru arhiereu la care participam și, fiind încă sub influența încărcăturii emoționale a evenimentului, făcând cu mintea un arc peste timp, am realizat că, în mod voit sau nu, am fost martorul unui parcurs de viață și duhovnicesc, în două din etapele sale de importanță majoră: tunderea în monahism și hirotonia întru arhiereu”, p. 448.
Gheorghiță Ciocioi: a fost la întronizarea sa, p. 450. Târnosirea primei Biserici ridicată după 1990 a fost a celei de la Plopi, p. 450.
Gheorghe Belean și familia lui: l-a cunoscut pe când era Exarh, p. 452.
Ionuț Constantin Petcu: Špidlík a vorbit despre Crasna, p. 455.
Cornel și Mioara Treabă: l-au cunoscut în 1981, p. 459.
Alin Stângă: nepotul său, p. 462. În casa părintească, Episcopul Galaction are „o cameră ai cărei pereți erau tapetați cu biblioteci pline de cărți și o alta în care erau depozitate cutii, de asemenea pline cu cărți. Aceste cărți erau ale Preasfințitului, cumpărate încă din perioada liceului și a studenției și erau depozitate temporar acolo, fiindcă chilia sa de la mănăstire era neîncăpătoare. Camera aceea a constituit, ani de zile, pentru toți nepoții Preasfinției Sale, un loc fantastic, un portal spre minunate lumi de poveste”, p. 463.
L-a botezat ca Ieromonah pe 25 octombrie 1979, p. 464.
Livia Stănescu Rautzoiu: colegă de liceu, la Liceul teoretic din Slobozia, p. 466.
Prof. Elis Râpeanu: am folosit mărturia ei și eu, în cartea dedicată Episcopului Galaction[1]. L-a cunoscut la Crasna, ca Stareț, p. 469.
Corina Vlad Diaconescu: a vizitat-o personal după moartea soțului ei, p. 475. „Preasfinția Sa citise o parte din lucrările semnate Mihail Diaconescu. I-am dăruit și celelalte cărți. A fost o oră de întâlnire duhovnicească pentru mine, petrecută la câteva luni de când rămăsesem singură”, p. 476.
Maria Stan: l-a cunoscut la Crasna, p. 478. „Părintele conducea mănăstirea cu înțelepciune, dreptate, tenacitate, iar lui Dumnezeu Îi slujea cu mult respect, seriozitate, dăruire și cu multă dragoste. Avea respect și înțelegere și față de oameni, nu făcea diferență între ei și era bun și amabil cu toată lumea”, p. 479.
Prof. Emanuela Stan: l-a cunoscut la Crasna, p. 481; „un om extrem de hotărât, serios, fără cusur, de o frumusețe duhovnicească deosebită, întotdeauna gata să-și facă datoria față de fiecare, cu atenție și prin cuvântul; să odihnească pe fiecare, deși a avut multe de dus, zi de zi, cu o sârguință și o tenacitate neobosită, fără să se plângă vreodată de ceva”, p. 481.
Col. Ștefan Samoilă: Episcopul Galaction este membru al Societății Numismatice Române din anul 1998, p. 490.
Prof. Tiberiu Kelemen: l-a asigurat că evenimentul va avea loc, p. 497.
Ștefan Dina: Episcopul Galaction a primit Pana de aur «Mihai Eminescu», p. 498.
Mihai Costin: îl numește pe Episcop „un colecționar de excepție”, p. 501.
[1] Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Episcopul în viața Bisericii, Teologie pentru azi, București, 2023, p. 111-116. Găsiți cartea aici: https://www.teologiepentruazi.ro/2023/05/09/episcopul-in-viata-bisericii/.