Sfântul Anastasios Sinaitul, Patriarhul Antiohiei, Exaimeron [50]

Traduceri patristice

vol. 6

*

Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Prof. Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș

*

Sfântul Anastasios Sinaitul, Ieromonah la Sfântul Munte Sina și Patriarhul Antiohiei (sec. VII-VIII, pomenit pe 20 aprilie în Biserica Ortodoxă)

Cartea a patra a Exaimeronului

2. Așadar, datorită acestei căi și a acestei taine, Dumnezeu a creat soarele în a patra zi[1]. Și pentru aceasta El a creat toate lucrurile din patru elemente: foc, pământ, apă și aer. Și pentru aceasta fiecare din aceste patru elemente este perceput ca [fiind alcătuit din alte] patru.

Focul este socotit ca fiind din lumină, stele, lună și soare[2]. Apa este socotită ca [formată din] tărie/ firmament, apa de deasupra tăriei, apa de pe pământ și abisul[3]. El a împărțit aerul în patru vânturi și în cele patru anotimpuri ale anului. Iar pământul l-a alcătuit având patru colțuri – și, de asemenea, patru feluri de viață: plante, fructe, animale și oameni.

3. De asemenea, El a rânduit și animalele în patru tipuri: El le numește dobitoace, animale, fiare și târâtoare/ reptile[4]. Totuși, folosește un singur cuvânt în denumirea păsărilor[5]. Căci aceste sunt un tip al făpturilor înaripate ale cerului, deși ele nu au părtășie la înțelegerea, credința sau cetățenia [cerească] a Puterilor noetice/ gânditoare.

În mod asemănător, patru semințe sunt cunoscute în creația pământului: cele ale plantelor, ale păsărilor, ale animalelor și ale oamenilor[6]. Numai lucrurile de pe pământ și din pământ au născut aceste semințe, care ne arată un tip al celor patru semințe ale învățăturii Cuvântului – adică a lui Dumnezeu[7]. Așa cum sămânța a răsărit în mod natural din pământ, la fel mesajul învățăturii a venit în mod firesc de la Hristos, de la Îngeri (al căror tip erau păsările), de la oameni (care sunt [ființe însuflețite, semănând în felul acestea cu] animale) și din Scripturi (care au venit de la oameni). În aceste patru feluri, pământul Bisericii a fost însămânțat.

4. Peștii nu își aruncă sămânța pe pământ, ci fără însămânțare depun icrele în ape. Dar despre pești vom vorbi la ziua a cincea. Rămânând însă la subiectul nostru, peștii nu au fost lipsiți de o formă alcătuită din patru părți: ei arată ca o cruce, la fel ca păsările, împreună cu care au fost aduși la existență[8]. Peștii și păsările se mișcă cu două aripi și un cap și o coadă, prin aer și prin apă.

Și dobitoacele se adaugă listei noastre [cu explicații privind semnificația multiplă] a numărului patru, pentru că sunt patrupede.

În mod asemănător, și omul a fost modelat după chipul crucii, astfel încât, făcut după chipul lui Hristos cel răstignit[9], a fost un arhetip al crucii cu patru colțuri, numită și Pomul Vieții[10], deoarece Crucea era a lui Hristos. De aceea, datorită lui Hristos, crucea a fost dezbrăcată de coaja sa, acel pom care a fost cu adevărat sădit lângă ieșirile apelor[11] – adică ale apelor celor patru Evangheliști.

5. Nu este nepotrivit pentru noi să ne gândim aici la apariția acelei a patra persoane, care a fost văzută în cuptor împreună cu cei trei tineri și care semăna cu Fiul lui Dumnezeu[12], ca tip al celei de-a patra zile și al Soarelui Hristos care a fost cunoscut în a patra zi. De fapt, acel foc avea legătură cu soarele. Deoarece era material și în stare să ardă, era ca soarele cel material. Dar pentru că a născut rouă și i-a apărat pe tineri, semăna cu Soarele cel dintru noi, Hristos. În felul acesta, cuptorul ne-a dăruit o descriere profetică a chipului Fecioarei.

6. Pe când enumeram aceste lucruri pământești cu privire la numărul patru, în legătură cu ziua a patra, dumnezeiescul Profet Iezechiil, ca și când ar fi apărut, ne-a reamintit de profeția sa extatică[13]. El ne-a arătat nouă acele creaturi cu patru forme[14]: Puterile noetice/ gânditoare cele preaînalte, pe care el le-a văzut vestind și descoperind taina lui Hristos.

Profetul a văzut în ele fețele unui om, taur/vițel, leu și vultur[15]. Ei ne învățau despre Vestitorul/ Îngerul Marelui Sfat al Tatălui[16]. Deși fără de materie, avea să îmbrace chip omenesc. Urma să fie văzut pe pământ ca un om și avea să locuiască împreună cu oamenii[17]. Totuși, avea să fie jertfit ca un vițel, pentru mântuirea lumii. Avea să adoarmă ca un leu care a căzut într-un mormânt. (Cu toate acestea, va avea ochii deschiși ai Dumnezeirii. Căci Dumnezeirea nu suferă adormire, nici nu pătimește în vreun fel). Apoi, sărind, urma să se ridice din morți. Și ca un vultur, Împăratul avea să fie înălțat întru ceruri.

Deci Pavlos, gândind dumnezeiește, a strigat că atât cele pământești cât și cele cerești au fost create ca tip/ preînchipuire a lui Hristos[18]: mai presus de toate, lucrurile din această a patra și primă zi, care sunt numite desăvârșite. Despre ele, „a zis Dumnezeu: «Să fie luminătorii în tăria cerului spre luminarea pământului»”[19].

---

[1] Cf. I Cor. 2, 7.

[2] Cf. Fac. 1: 3, 14-18.

[3] Cf. Fac. 1: 2, 7.

[4] Cf. Fac. 1: 21, 24-25.

[5] Cf. Fac. 1, 20-21.

[6] Cf. Fac. 1: 11-12, 29; 3, 15.

[7] Cf. In. 1, 1.

[8] Cf. Fac. 1, 20-21.

[9] Cf. Fac. 1, 27.

[10] Cf. Fac. 2, 9.

[11] Cf. Fac. 2, 10; Ps. 1, 3.

[12] Cf. Dan. 3, 92.

[13] Cf. Iez. 1, 1; 10, 1.

[14] Cf. Iez. 1, 5-6; 10, 9-15.

[15] Cf. Iez. 1, 10; 10, 14.

[16] Cf. Is. 9, 5.

[17] Cf. Bar. 3, 38; Filip. 2, 7.

A se vedea Cartea Sfântului Profet Baruh, traducere din LXX și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2022, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2022/02/24/cartea-sfantului-profet-baruh/.

Și: Epistola către Filippeni a Sfântului Apostol Pavlos, traducere din BYZ și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2015, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2015/02/13/epistola-catre-filippeni-a-sfantului-apostol-pavlos/.

[18] Cf. Col. 1, 16.

[19] Fac. 1, 14.