Predică la Duminica a 22-a după Cincizecime [2023]

Iubiții mei[1],

vă mulțumesc frumos pentru toate rugăciunile și mesajele de bine cu care m-ați îmbrățișat de ziua mea! Dumnezeu să vă bucure și să vă întărească în tot lucrul cel bun! Și pentru că n-am terminat vedenia Raiului avută de Sfânta Cuvioasă Ekaterina Kurbatova, o continuăm azi cu pace spre folosul tuturor.

Sfântul Nikandr îi arată coroana ei, care avea „o lumină albastră plăcută și blândă”[2]. Pe care o va primi pentru curăția ei și pentru paharul amărăciunilor pe care îl va bea pe pământ[3]. Sfânta Ekaterina vede prescurile de har pe care le primesc cei care iubesc Slujbele Bisericii[4]. Apoi Sfântul Nikandr o duce spre tronul lui Dumnezeu. Pentru că nu va putea să Îl vadă pe El, fiindcă e nepregătită pentru asta, dar îi va vedea tronul Lui[5].

Și când a văzut tronul lui Dumnezeu, ea a spus despre el: „În mijlocul unui cerc în formă de curcubeu, pe un cer albastru clar, am văzut tronul lui Dumnezeu strălucind cu o lumină blândă. Era un scaun înalt, așezat pe patru Heruvimi de foc, dintre care unul avea față omenească, altul fața unui leu, al treilea chipul unui vițel și al patrulea chipul unui vultur. Fiecare dintre acei Heruvimi avea șase aripi. […] Lângă tronul lui Dumnezeu, puțin mai jos, am văzut 24 de tronuri, pe care se aflau Bătrâni cu coroane de aur”[6].

Și împrejurul tronului lui Dumnezeu, ea a văzut Serafimi, Heruvimi, multe Cete cerești și nenumărați Îngeri ai lui Dumnezeu[7], despre care dau mărturie mulți Sfinți ai lui Dumnezeu. Pentru că și alți Sfinți i-au văzut în vedeniile lor dumnezeiești. Iar dimpreună cu Sfintele Puteri cerești, Sfânta Ekaterina i-a văzut și pe Sfinții lui Dumnezeu din cer, care erau îmbrăcați în haine albe, luminoase, având ramuri de palmier în mâini. Și împreună cu toți aceștia s-a închinat și ea lui Dumnezeu[8].

Și toată această minunată vedenie, care ne luminează asupra vieții din Iad și din Rai, Sfânta Ekaterina a mărturisit-o după 50 de ani de zile, primind harul lui Dumnezeu de a o ține minte în mod fidel[9]. Și ea este spre marele nostru folos duhovnicesc, pentru că astfel știm sigur despre lucrurile luate în discuție.

A văzut apoi o grădină plină de pomi, cu o verdeață luxuriantă și multe flori minunate. Și sub acei pomi dumnezeiești erau foișoare deschise, în care oamenii stăteau la mese îmbrăcați în haine lungi, largi și albe. Și aceia erau Sfinții Drepți ai lui Dumnezeu, care vorbeau despre Dumnezeu[10].

Le vede în Rai pe cele două Sfinte Femei Drepte amintite în Viața Sfântului Macarios Egipteanul[11]. Îi vede apoi pe cei care beau apă din râul care curge din Izvorul Vieții și mâncau fructe din Pomul Vieții[12]. Îl vede în Rai și pe Sfântul Petros, cel odată vameș și zgârcit, care mai apoi s-a făcut foarte milostiv[13]. Sfânta Ekaterina călca prin Rai pe verdeață, dar verdeața aceea dumnezeiască nu se strivea, așa cum se strivește cea de pe pământ[14].

Îl vede în Rai pe Sfântul Teofil, cel care s-a lepădat de Domnul și de Maica Sa, apoi s-a pocăit și s-a îndreptat[15]. Fiind luată de o forță nevăzută, împreună cu Sfântul Nikandr, Sfânta Ekaterina se vede purtată prin văzduhul Raiului[16]. Și despre zborul ei prin Rai, ea ne mărturisește: Zburam nu „prea sus și puteam vedea totul. Vedeam un tablou uimitor, țesut din vegetație minunată. Am zărit acolo copaci uriași cu roade plăcute la vedere. Peste tot era o verdeață ca smaraldul, în care florile vii sclipeau cu lumini multicolore. Nu am avut un zbor lung. Un oraș minunat a apărut dedesubt și am coborât într-o piață mare”[17].

Aici vede Izvorul Vieții și Pomul Vieții, din Pomul Vieții hrănindu-se locuitorii Raiului[18]. Și apoi vede cetatea Sfinților Mucenici[19]. Și astfel, pe scurt, am vorbit despre toată vedenia sa cea dumnezeiască, care, alături de altele, ne dă mărturie clară despre Împărăția lui Dumnezeu. Pentru că, despre Împărăția Lui, pot vorbi numai cei care au văzut-o și s-au umplut de marea ei sfințenie.

Însă, Evanghelia de azi [Lc. 16, 19-31], ne-a vorbit și ea despre Rai și despre Iad. Pentru că Sfântul Avraam și Sfântul Lazaros sunt în Raiul lui Dumnezeu [Lc. 16, 22], pe când în Iad este bogatul nemilostiv și nepocăit [Lc. 16, 23]. Și în Iad sunt chinurile [Lc. 16, 23] și văpaia [Lc. 16, 24], pe când Sfântul Lazaros locuiește „întru sânul lui Avraam [εἰς τὸν κόλπον Ἀβραάμ]” [Lc. 16, 22, BYZ], adică în comuniune veșnică cu Sfântul Patriarh Avraam. Și prăpastie mare este între Rai și Iad [Lc. 16, 26], pentru că e diferență radicală de viețuire între Sfinți și cei păcătoși.

Și Domnul ne-a vorbit despre veșnicia noastră, despre cele două feluri de a viețui în veșnicie, pentru ca noi să alegem în cunoștință de cauză. Pentru ca nimeni să nu spună că a ajuns în Iad, pentru că nu a știut că există Iad. Și Domnul ne-a lămurit despre Rai și despre Iad, pentru ca să alegem cu iubire mare viața cu El, singura care ne împlinește.

Căci Iadul nu este împlinire, ci chinuire veșnică. Cel din Iad cere milă, îndurare, atunci când ajunge în chinuri. Dar acolo le primim pe cele rele [Lc. 16, 25], pe cele pentru faptele noastre cele rele, pentru care nu ne-am pocăit. Și dacă vrem să trăim cu adevărat, acum și veșnic, atunci trebuie să îi ascultăm pe Sfinții [Lc. 16, 29] și pe Slujitorii Lui, pe cei care ne spun adevărul despre viața veșnică. Pentru ca nimeni să nu ajungă în chinurile veșnice ale Iadului, ci cu toții să ajungem în odihna și bucuria cea veșnică a Împărăției lui Dumnezeu.

Iubiții mei, m-am bucurat împlinitor la împlinirea vârstei de 46 de ani, pentru că m-am bucurat întru Domnul. Bucuria adevărată e bucuria pe care o trăiești cu Dumnezeu, slujindu-I Lui. Iar astăzi, în zi de duminică, ne bucurăm împreună cu Preasfințitul nostru Părinte Galaction Stângă la ziua sa onomastică, rugându-ne pentru sănătatea și mântuirea sa. Pentru că, în fiecare an, pe 5 noiembrie, când e pomenit Sfântul Mucenic Galaction, Episcopul nostru își sărbătorește ziua sa de nume. Și când ești recunoscător lui Dumnezeu pentru toate, atunci te bucuri la ziua ta de nume, pentru că te bucuri de Dumnezeu, de Cel care ți-a dat viață și te ține în viață. Iar viața noastră trebuie umplută mereu cu harul Său și cu multe virtuți și fapte dumnezeiești, pentru ca să fim împliniți. Să fim bucuroși și senini în toate zilele vieții noastre. Amin!


[1] Începută la ora 12.00, în zi de marți, pe 31 octombrie 2023. Soare, 22 de grade, vânt de 3 km/ h.

[2] Sfântul Gavriil Igoșkin, O vedenie despre Rai și Iad. Viața de după moarte, trad. din lb. rusă de Eugen Diaconu, Ed. de suflet, București, 2023, p. 107.

[3] Ibidem. [4] Idem, p. 108. [5] Idem, p. 109. [6] Idem, p. 110-111. [7] Idem, p. 111. [8] Ibidem. [9] Idem, p. 112. [10] Idem, p. 112-113. [11] Idem, p. 120. [12] Idem, p. 122. [13] Idem, p. 123-134. [14] Idem, p. 135. [15] Idem, p. 165-204. [16] Idem, p. 206. [17] Ibidem. [18] Ibidem. [19] Idem, p. 207.