Azi este acasa mea [1]
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Azi este acasa mea
*
Au rămas doar cuvintele cărții. A rămas esențialul
Cartea electronică e împlinirea mea, e împlinirea dorului meu continuu pentru creație. Pentru că e un zbor imediat către sufletul omului, e sufletul meu care vorbește imediat sufletelor lor. Și de aceea, ea este esențialul cărții, cel de care avem nevoie. Trupul ei greu, format din foile de hârtie și din coperțile mai mult sau mai puțin cartonate, s-a subțiat, pentru ca într-o formă suplă, imediată, ușor de stocat și de citit, să vorbească sufletului meu sufletul din carte. Sufletul autorului cărții. Căci eu vreau să citesc imediat o carte și să o citez și să o arăt și altora. Eu sunt un scriitor dublat de un editor și am nevoie de foarte multe surse atunci când gândesc, creez, editez. Dar am nevoie atunci când am nevoie de ele și nu oricând. Nu mai vreau să pierd timpul ca să caut cărți prin biblioteci prăfuite și pline de boli transmisibile[1]. Nu mai vreau să merg după mine cu kilograme de cărți, ci cu milioane de cărți aflate într-un singur loc, discret, portabil, care nu atrage atenția.
De aceea, nu împărtășesc lamentările[2] confratelui Larchet despre moartea cărții clasice[3], pentru că, odată cu editarea online a cărții nu moare cartea și nici autorul și nici cititorii, ci moare pierderea timpului. Ne dispensăm de editura și de librăria și de biblioteca clasică pentru a scrie, edita și publica cartea imediat în format electronic. Chiar cartea sa am primit-o în PDF și așa am citit-o, adică în formatul cel mai imediat cu putință la ora actuală, pentru că m-a interesat ce spune și nu în ce formă grafică îmi spune ceea ce crede. Iar cartea online, cartea electronică, e aceeași în esență cu cea clasică, pentru că scriitorul de azi se updatează la lumea lui, la ustensilele lumii sale, așa cum tiparul clasic a tot evoluat până în ziua de astăzi, lăsând în urmă munca migăloasă a trecutului pentru tipărirea computerizată.
Și azi e o rămânere în urmă inacceptabilă editarea în foaie, un anacronism, dacă poți publica atât de ușor și de rapid o carte în format electronic. Pragmatismul vieții duhovnicești și teologice ne cere să ne grăbim spre tot lucrul cel bun. Graba bună a cărții este scrierea și editarea ei cât mai repede. Iar atunci când o publici electronic în mod gratuit, nu numai că te grăbești bine, ci te grăbești spre folosul tuturor, pentru că îi ajuți în mod fundamental pe cei credincioși.
[1] Vocea mi-a fost afectată tocmai de o boală luată din bibliotecă.
[2] Le consider comerciale și nu serioase. Pentru că el nu se gândește cu adevărat la cititor, ci la ce bani scoate autorul din carte și la prestigiul său public.
[3] Mă refer la Jean-Claude Larchet, Captivi în Internet, trad. din lb. fr. de Marinela Bojin, Ed. Sofia, București, 2018, 336 p. Cartea a apărut la Paris în 2016.