Lepădările de Satanas și unirile cu Hristos de la Botez. Comentariu teologic
Pe acestea le face Episcopul sau Preotul cu cel care a venit spre Botez sau cu nașul lui, dacă cel care se botează e prunc. Și lepădările se fac către apus[1], pentru că demonii sunt întuneric și noi ne lepădăm de întunericul lor. Și Episcopul sau Preotul îl întreabă pe cel care vine spre Botez dacă se leapădă de Satanas și de toate lucrările sale și de toată slujirea sa și de toți trimișii săi și de toată strălucirea lui.
Lepădarea de Satanas înseamnă despărțirea de potrivnicul nostru, de cel care ne-a robit până acum. De cel care ne-a tiranizat toată viața. Și ne lepădăm de el, dar și de lucrările lui demonice, cât și de toată slujirea lui cea rea. Ne depărtăm adică de tot gândul și de tot sentimentul și de toată fapta cea păcătoasă. De toată vrăjitoria, de toată ghicirea, de toată idolatria. De tot ce înseamnă zodii, preziceri mincinoase, farmece, vrăji, vorbire cu demonii și slujire a lor. Însă făgăduim să ne depărtăm și de toți trimișii lui Satanas, de toți slujitorii lui, cât și de toată pompa lui demonică, de toată strălucirea lui falsă, formată din toate patimile și păcatele.
Și cel care vine spre Botez sau nașul lui confirmă această lepădare extinsă de Satanas și de toată răutatea lui. Lepădările de Satanas sunt întreite pentru că sunt făcute în numele Dumnezeului nostru treimic. Și, de fiecare dată, cel care vine spre Botez sau nașul lui, confirmă că se leapădă de Satanas.
Cele trei lepădări de Satanas sunt urmate de 3 reconfirmări ale lepădării de el. Pentru că toate aceste acte liturgice sunt triadologice. Și după a treia reconfirmare, Preotul sau Episcopul îi cere să îl sufle și să îl scuipe pe Satanas. Fără doar și poate, acesta face acest lucru: îl suflă și îl scuipă pe Satanas, dar în textul grecesc nu mai este specificat acest amănunt. În Molitfelnicul românesc însă se precizează: „Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori spre apus”[2], adică îl suflă și îl scuipă de 3 ori pe Satanas.
Dacă lepădările s-au făcut spre apus, unirile cu Domnul se fac spre răsărit, cu fața spre altar, pentru că El este Soarele dreptății [Ἥλιος δικαιοσύνης] [Mal. 3, 20, LXX]. Și unirile cu Hristos Domnul sunt și ele întreite, de fiecare dată cel în cauză confirmând unirea cu El. Și urmează cele 3 reconfirmări ale unirii cu El. După care e întrebat dacă crede Lui, dacă se încrede cu totul în persoana Lui. Și cel în cauză mărturisește: „Cred Lui [Πιστεύω Αὐτῷ], ca unui Împărat și Dumnezeu [ὡς Βασιλεῖ καὶ Θεῶ]”.
Căci, până acum, cel care vine spre Botez a fost sub stăpânirea lui Satanas, a dumnezeului celui fals, a celui care s-a prezentat pe sine ca „stăpân” al său. Dar acum, la Botez, omul Îl cunoaște pe adevăratul Stăpân, pe adevăratul Împărat al lui, Îl cunoaște pe Dumnezeul său, pentru că se lipește prin credință de El. Se lipește duhovnicește, prin slava Lui, de Dumnezeul său.
Și pentru ca să își arate credința sa, el rostește Crezul Bisericii, care e credința lui pe scurt. După care, în mod întreit, e reîntrebat dacă s-a unit cu Hristos și el reconfirmă acest lucru. Pentru că e o mare bucurie să reconfirmi unirea ta cu Dumnezeu. După care e întrebat dacă se închină Lui, iar acela răspunde: „Mă închin Tatălui, Fiului și Sfântului Duh [Προσκυνῶ Πατέρα, Υἱόν καὶ Ἅγιον Πνεῦμα], [Care este] Treimea cea deoființă și nedespărțită [Τριάδα ὁμοούσιον καὶ ἀχώριστον]”. Pentru că mărturisește mai întâi persoanele treimice, după care spune că una e Treimea după ființă. Căci persoanele dumnezeiești nu sunt despărțite, pentru că au aceeași ființă dumnezeiască.
Și unirile cu Hristos Domnul se sfârșesc printr-un ecfonis special: „Binecuvântat [este] Dumnezeu [Εὐλογητὸς ὁ Θεός], Care voiește să fie mântuiți toți oameni și la cunoașterea adevărului să vină [ὁ πάντας ἀνθρώπους θέλων σωθῆναι καὶ εἰς ἐπίγνωσιν ἀληθείας ἐλθεῖν], acum și pururea și întru vecii vecilor [νῦν καὶ ἀεὶ καὶ εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων]”. Din care înțelegem că Dumnezeu nu respinge pe nimeni, pentru că El îi dorește pe toți oamenii. Dar pentru a fi cu El trebuie să cunoască adevărul Lui și să se boteze și să trăiască creștinește.
[1] Textul e aici: https://glt.goarch.org/texts/Euch/Baptism.html.
[2] Molitfelnic, Ed. IBMO, București, 2019, p. 34.