Sfântul Anastasios Sinaitul, Patriarhul Antiohiei, Exaimeron [94]
Traduceri patristice
vol. 6
*
Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Prof. Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș
*
Sfântul Anastasios Sinaitul, Ieromonah la Sfântul Munte Sina și Patriarhul Antiohiei
(sec. VII-VIII, pomenit pe 20 aprilie în Biserica Ortodoxă)
VI. Cartea a șasea a Exaimeronului
Aceasta este cartea a șasea a aceluiași autor. Este despre ziua a șasea din creația cea-de-șase-zile
2. Filosoful/ înțeleptul care a fost amintit anterior de mai multe ori, Diaconul care a luminat Biserica Alexandriei prin cuvintele sale, nu este de acord cu afirmația că omul s-a ivit [pe pământ] întru totul nemuritor și nestricăcios. Și el aduce mai multe dovezi ale coruptibilității/ stricăciunii acestuia: binecuvântarea, bărbatul și femeia, legătura apropiată cu fiarele sălbatice și mâncarea sa[1].
Iertarea celor botezați în Hristos, zice el, spală, cu adevărat și desăvârșit, vechea împotrivire și păcatul lui Adam, care ne lega pe noi toți[2]. Și sunt unii copii, care, mai înainte de călca vreo poruncă, sunt luminați [prin Botez]. Sunt curățiți de păcat, primesc pe Duhul Sfânt și sunt îmbrăcați în Hristos[3]. În felul acesta devin nevinovați, fără pată și sfinți – așa cum Pavlos aduce mărturie.
Și totuși, tocmai acești copii mor adesea chiar în clipa aceea sau curând după Botez[4]. De aceea, trebuie să admitem una din următoarele. Fie că ei nu au fost eliberați prin Botez și prin Duhul[5] de păcatul înnăscut/ moștenit și de împotrivirea lui Adam[6]. Dar nimeni nu va fi de acord cu aceasta. Ori că, după ce au fost eliberați, au căzut în mod nedrept în mâna morții[7]. Sau, iarăși, că au fost eliberați, dar, prin asemănarea cu strămoșii lor Adam și Eva, erau înfășurați într-un trup muritor[8].
Prin moarte, ei merg către o viață mai bună. Suferind acum moartea trupească, la Înviere[a universală] ei își vor primi trupurile înapoi, [dar] de data aceasta nestricăcioase și nemuritoare, astfel încât răul să nu fie nemuritor și veșnic, așa cum zice Dumnezeiescul Grigorios. Adică, astfel încât noi să nu trăim veșnic în stricăciune, ci întru Hristos să ne îmbrăcăm în nestricăciune[9]. A Lui fie puterea și slava în veci! Amin!
[1] Cf. Fac. 1, 27-30.
Se referă la faptul că avea nevoie de binecuvântare, de cineva pe potriva sa și, respectiv, de hrană. De aici reiese că primul om nu era întru totul desăvârșit.
[2] Cf. Fac. 3: 3, 17-19; Rom. 5, 12.
[3] Cf. Gal. 3, 27.
[4] Iată o situație care apare și în zilele noastre și pentru care părinții copiilor și mass-media s-au obișnuit să acuze Preoții Bisericii! Sfântul Anastasios spune aici că Dumnezeu îi ia, adesea, în preștiința Sa, pe acești copii, care mor imediat după Botez sau la scurtă vreme după acesta, adică în momentul în care sunt spălați de orice păcat, nevinovați și sfinți! Pentru că Dumnezeu vrea să mântuie cât mai mulți oameni. Oamenii nu știu ce să mai facă, ce medicamente și elixire să mai inventeze, ca să trăiască pe pământ cât mai mult. Dar Dumnezeu caută ca ei să trăiască în veșnicie în Paradisul Lui.
[5] Cf. In. 3, 5; I In. 5, 6.
[6] Cf. Fac. 3: 6, 17-19.
[7] Aceasta, din nou, pot să spună mulți în zilele noastre, că moartea pruncilor e ceva nedrept. Dar Dumnezeu nu e nedrept.
[8] Această din urmă explicație fiind cea adevărată.
[9] Cf. I Cor. 15, 53-37.