Faptele Apostolilor, cap. 7, 36-60, cf. BYZ
36. Acesta i-a scos pe ei, care a făcut semne și minuni în pământul Egiptosului și în Marea Roșie și în pustie 40 de ani.
37. Acesta este Mosis, cel care le-a zis fiilor lui Israil: «Profet vă va ridica vouă Domnul, Dumnezeul nostru, dintre frații voștri ca mine».
38. Acesta este cel care a fost în adunare, în pustie, împreună cu Îngerul care grăiește [i-a grăit] lui în muntele Sina și [cu] părinții noștri. Care a primit cuvânt viu [ca] să ni-l dea nouă [ὃς ἐδέξατο λόγον ζῶντα δοῦναι ἡμῖν].
39. Căruia, părinții noștri, nu au voit să-i fie ascultători [ὑπήκοοι], ci s-au lepădat și au fost întorcându-se [cu] inima lor întru Egiptos [ἀλλ᾽ ἀπώσαντο καὶ ἐστράφησαν τῇ καρδίᾳ αὐτῶν εἰς Αἴγυπτον],
40. care i-au zis lui Aaron: «Fă-ne nouă dumnezei, care vor merge înaintea noastră! Căci acesta [acestuia], [lui] Mosis, care ne-a scos pe noi din pământul Egiptosului, nu am cunoscut ce i s-a făcut lui [οὐκ οἴδαμεν τί γέγονεν αὐτῷ][1]».
41. Și au făcut vițel în zilele acelea și au adus jertfă idolului [καὶ ἀνήγαγον θυσίαν τῷ εἰδώλῳ] și se bucurau în[tru] lucrurile mâinilor lor [καὶ εὐφραίνοντο ἐν τοῖς ἔργοις τῶν χειρῶν αὐτῶν].
42. Dar Dumnezeu i-a întors și i-a dat pe ei a sluji oștirii cerului [καὶ παρέδωκεν αὐτοὺς λατρεύειν τῇ στρατιᾷ τοῦ οὐρανοῦ]. Precum a fost scris în Cartea Profeților: «Nu înjunghieri și jertfe Mi-ați adus Mie 40 de ani în pustie, casa lui Israil?
43. Și ați luat cortul lui Moloh [τὴν σκηνὴν τοῦ Μολόχ] și steaua dumnezeului vostru, Remfan [Ῥεμφάν], chipuri pe care le-ați făcut [pentru] a vă închina lor. Și vă voi muta pe voi dincolo de Babilon».
44. Cortul mărturiei era [în] părinții noștri în pustie, precum a poruncit Cel care grăiește [îi grăia] lui Mosis, [ca] să-l facă pe el după chipul pe care îl văzuse [ποιῆσαι αὐτὴν κατὰ τὸν τύπον ὃν ἑωράκει][2].
45. Pe care l-au și adus [și] l-au primit părinții noștri împreună cu Iisus[3], în[tru] stăpânirea neamurilor, pe care i-a scos Dumnezeu de la fața părinților noștri[4] până în zilele lui David.
46. Care a aflat har înaintea lui Dumnezeu și a cerut să afle locaș Dumnezeului lui Iacov.
47. Dar Solomon [Σολομῶν] I-a zidit Lui casă.
48. Însă Cel Preaînalt nu locuiește în temple făcute de mână, precum Profetul zice:
49. «Cerul Îmi [este] Mie tron, iar pământul [este] scăunelul picioarelor Mele. Ce casă Îmi veți zidi Mie?», zice Domnul. «Sau care [este] locul odihnei Mele [ἢ τίς τόπος τῆς καταπαύσεώς Μου]?
50. Nu mâna Mea a făcut acestea toate?».
51. Tarilor în gât și netăiaților împrejur [cu] inima și [cu] urechile [Σκληροτράχηλοι καὶ ἀπερίτμητοι τῇ καρδίᾳ καὶ τοῖς ὠσίν], voi totdeauna Duhului Sfânt vă împotriviți [ὑμεῖς ἀεὶ τῷ Πνεύματι τῷ Ἁγίῳ ἀντιπίπτετε]! Precum [au făcut] părinții voștri, [așa] și voi.
52. Pe care [dintre] Profeți nu i-au prigonit părinții voștri? Și i-au omorât pe cei care au vestit mai înainte despre venirea Celui Drept, Căruia, acum, voi trădători și ucigași [προδόται καὶ φονεῖς] v-ați făcut.
53. Cei care ați luat legea întru îndrumările Îngerilor [εἰς διαταγὰς Ἀγγέλων] și nu ați păzit-o”.
54. Și auzind acestea, erau înfuriați [în] inimile lor și scrâșneau dinții împotriva lui.
55. Și fiind plin de Duhul Sfânt, a privit spre cer [și] a văzut slava lui Dumnezeu și pe Iisus, Cel care a stat [în] cele de-a dreapta ale lui Dumnezeu [ἑστῶτα ἐκ δεξιῶν τοῦ Θεοῦ],
56. și a zis: „Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul omului, Cel care a stat [în] cele de-a dreapta ale lui Dumnezeu!”.
57. Și au strigat [cu] glas mare, și-au ținut urechile lor și s-au aruncat împreună împotriva lui.
58. Și l-au scos afară [din] cetate [și] îl omorau cu pietre. Și martorii au pus veșmintele lângă picioarele tânărului numit Savlos [Σαῦλος].
59. Și îl ucideau cu pietre pe Stefanos [Στέφανος], [el] chemând și zicând: „Doamne Iisuse [Κύριε Ἰησοῦ], primește duhul meu [δέξαι τὸ πνεῦμά μου]!”.
60. Și s-a pus [în] genunchi [și] a strigat [cu] glas mare: „Doamne [Κύριε], să nu le stea lor păcatul acesta [μὴ στήσῃς αὐτοῖς τὴν ἁμαρτίαν ταύτην]!”. Și aceasta a zis [și] a fost adormind.
[1] Nu știm ce s-a petrecut cu el. Pentru că îl socoteau mort.
[2] Pe care Sfântul Profet Moisis îl văzuse în mod extatic.
[3] Se referă la Sfântul Iisus, fiul lui Navi.
[4] Se referă la neamurile păgâne care moșteniseră până atunci pământul lui Israil.