Faptele Apostolilor, cap. 10, 28-48, cf. BYZ

28. Și zicea către ei: „Voi cunoașteți că nelegiuit [ἀθέμιτόν] este omului iudeu a se lipi sau a veni[1] [la] cel străin[2]. Și mie Dumnezeu mi-a arătat [ca despre] niciun om a zice [a fi] spurcat sau necurat.

29. De aceea și fără șovăire am venit chemat. Așadar, întreb: [Cu] ce cuvânt m-ați chemat pe mine?”.

30. Și Cornilios zicea: „De la cea de a patra zi până la acest ceas eram postind și [la] al 9-lea ceas [eram] rugându-mă în casa mea. Și, iată, un bărbat a stat înaintea mea în îmbrăcăminte luminoasă!

31. Și zice: «Cornilie, a fost auzită rugăciunea ta și milosteniile tale au fost pomenite înaintea lui Dumnezeu!

32. Așadar, trimite întru Ioppi și cheamă-l pe Simon, care este chemat Petros! Acesta găzduiește în casa lui Simon tăbăcarul, pe lângă mare. Care a venit [Care, venind], îți va grăi ție».

33. Așadar, de îndată am trimis către tine și tu bine ai făcut [că] ai venit. Așadar, acum noi toți înaintea lui Dumnezeu suntem de față [ca] să auzim toate cele poruncite ție de la Dumnezeu [ἀκοῦσαι πάντα τὰ προστεταγμένα σοι ὑπὸ τοῦ Θεοῦ]”.

34. Și Petros și-a deschis gura [și] a zis: „În[tr-]adevăr înțeleg că Dumnezeu nu este părtinitor [προσωπολήπτης].

35. Ci, în tot neamul, cel temându-se de El și lucrând dreptatea, primit Lui Îi este.

36. Cuvânt, pe Care L-a trimis fiilor lui Israil, binevestind pacea prin Iisus Hristos – Acesta este Domnul tuturor –

37. voi ați cunoscut cuvântul care s-a făcut prin toată Iudea, care a început din Galilea, după botezul pe care l-a vestit Ioannis.

38. Pe Iisus Cel din Nazaret, cum L-a uns pe El Dumnezeu [cu] Duhul Sfânt și [cu] putere, Care a trecut făcând bine și vindecându-i pe toți cei asupriți de diavolul [Ὃς διῆλθεν εὐεργετῶν καὶ ἰώμενος πάντας τοὺς καταδυναστευομένους ὑπὸ τοῦ διαβόλου], că[ci] Dumnezeu era cu El.

39. Și noi suntem martorii tuturor pe care le-a făcut și în țara iudeilor și în Ierusalim. Și pe Care L-au omorât [și] L-au spânzurat pe lemn.

40. Pe Acesta Dumnezeu L-a înviat [în] a treia zi și L-a dat pe El arătat să Se facă,

41. [dar] nu [la] tot poporul, ci martorilor celor aleși mai înainte de către Dumnezeu, nouă, celor care am mâncat împreună și am băut împreună cu El, după [ce a fost] să învie El din morți.

42. Și ne-a poruncit nouă să vestim poporului și să mărturisim că El este Cel rânduit de Dumnezeu Judecătorul viilor și al morților [Κριτὴς ζώντων καὶ νεκρῶν].

43. Acestuia toți Profeții Îi mărturisesc[3], [ca] iertare de păcate să ia, prin numele Său, tot cel care crede întru El”.

44. Încă grăind Petros cuvintele acestea, a căzut Duhul Sfânt peste toți cei care aud [auzeau] cuvântul [ἐπέπεσεν τὸ Πνεῦμα τὸ Ἅγιον ἐπὶ πάντας τοὺς ἀκούοντας τὸν λόγον].

45. Și s-au uimit credincioșii din tăierea împrejur, câți au venit împreună [cu] Petros, că și pe[ste] neamuri a fost vărsat darul Sfântului Duh [ὅτι καὶ ἐπὶ τὰ ἔθνη ἡ δωρεὰ τοῦ Ἁγίου Πνεύματος ἐκκέχυται].

46. Căci îi auzeau pe ei vorbind [în] limbi și mărindu-L pe Dumnezeu. Atunci Petros a răspuns:

47. „Oare poate cineva să oprească apa, [ca] să nu se boteze aceștia, care au luat Duhul Sfânt ca și noi?”.

48. Și le-a poruncit lor să se boteze în[tru] numele Domnului. Atunci i-au cerut lui să rămână câteva zile[4].


[1] A veni în vizită.

[2] La cel care nu e evreu.

[3] Toți Sfinții Profeți mărturisesc despre El.

[4] Să rămână la ei, pentru ca să îi întărească în credință.