Sfântul Anastasios Sinaitul, Patriarhul Antiohiei, Exaimeron [107]
Traduceri patristice
vol. 7
*
Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Prof. Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș
*
Sfântul Anastasios Sinaitul, Ieromonah la Sfântul Munte Sina și Patriarhul Antiohiei
(sec. VII-VIII, pomenit pe 20 aprilie în Biserica Ortodoxă)
VII. Cartea a șaptea a Exaimeronului
Aceasta este cartea a șaptea a aceluiași autor. Este despre cele de după ziua a șasea
Cele șapte zile arată șapte etape ale vieții noastre, prin care călătorim, prin viața de acum, pentru ca să ajungem la ziua a opta care va veni. Aceasta va fi o zi liberă de slujire, când Jertfa și Slujba liturgică pentru păcatele noastre nu vor mai fi aduse lui Dumnezeu.
Ziua dintâi este [reprezintă] etapa prunciei, când suntem luminați pe dată de Botez. Căci lumina a venit întru ființă în ziua dintâi[1].
Ziua a doua este etapa copilăriei, când suntem întăriți de cuvintele cerești; căci tăria cerului a apărut în ziua a doua[2].
Ziua a treia este vârsta adolescenței. Prin feciorie, uscăm udătura patimilor, care sunt atunci învolburate; căci în ziua a treia Dumnezeu a despărțit uscatul de apă[3].
Ziua a patra este vârsta maturității tinere. Porți cele patru virtuți ca pe stele[le cardinale] și apari în lume ca o sferă strălucitoare; căci soarele a răsărit în ziua a patra[4].
Ziua a cincea este starea statornică a vârstei mijlocii. Ții de frâie pe cei cinci cai ai simțurilor tale, pentru ca să nu alerge în galop spre păcat. Căci în ziua a cincea au venit întru ființă animalele[5].
Ziua a șasea este cinstea bătrâneții. Prin rațiune/ cugetare [dreaptă] încuviințezi chipul tău [dumnezeiesc] original ca om adevărat, în vreme ce plămădești lutul trupului tău în armonie cu virtuțile. Căci în ziua a șasea a venit întru ființă omul[6].
Ziua a șaptea este înțelegerea părului încărunțit, purtarea demnă de cinstire și credința/ evlavia bătrâneții. Te înclini spre pământ și ești adus la odihnă prin moarte, când ca un spic de porumb care e îmbrăcat în alb sau ca grâul care este copt, ești cules la vreme și pleci către mormânt. Întărit de o bătrânețe cinstită, mergi la părinții tăi. Căci, în ziua a șaptea, Domnul, în mormântul Său, S-a odihnit de lucrările Binevestirii/ Evangheliei Sale[7].
Și, în fine, vei aștepta cu răbdare ziua a opta. Vorbesc despre învierea din mormânt și despre ridicarea ta [cu trupul] din morți. Căci în a opta [zi], Domnul a înviat din morți[8].
Dacă ții sabatul tău prin acestea și alte lucruri ale lui Dumnezeu ca acestea, atunci Dumnezeu îl va binecuvânta și sfinți pe el ca sabat adevărat.
[1] Cf. Fac. 1, 3.
[2] Cf. Fac. 1, 6.
[3] Cf. Fac. 1, 9.
[4] Cf. Fac. 1, 14-16.
[5] Cf. Fac. 1, 20.
[6] Cf. 1, 26-27.
[7] Cf. Fac. 2, 3; Mt. 27, 57-60; Mc. 15, 42-46; Lc. 23, 50-56; In. 19, 38-42; I Cor. 15, 4.
[8] Cf. Mt. 28, 5-6; Mc. 16, 6; Lc. 24, 5-6; In. 20, 9; I Cor. 15, 4.