Sfântul Anastasios Sinaitul, Patriarhul Antiohiei, Exaimeron [114] (partea a doua)

Traduceri patristice
vol. 7

*

Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Prof. Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș

*

Sfântul Anastasios Sinaitul, Ieromonah la Sfântul Munte Sina și Patriarhul Antiohiei
(sec. VII-VIII, pomenit pe 20 aprilie în Biserica Ortodoxă)

VII. Cartea a șaptea a Exaimeronului
Aceasta este partea a doua din cartea a șaptea a aceluiași autor

3. Te rog să cercetezi următoarele pe rând. Înainte de așezarea sa în Paradis, omul nu a fost trimis să lucreze și să păzească pomii[1]. Pomii dintâi aveau o mâncare pieritoare. Dar el este trimis să păzească pomii de-a doua oară, cei ai Paradisului[2]. Ei trebuie să rămână ca hrană pentru viața veșnică[3].

Iar la început, omul era singur și fără însoțitor. Dar în a doua creație, Dumnezeu a făcut un ajutor pentru el. Și acest ajutor al omului a fost femeia[4].

În creația și în povestirea dintâi, ea era o persoană simplă și necomplicată[5]. Dar în recapitularea întregii creații, ea a venit întru ființă și a auzit: „osul din oasele” lui Adam cel duhovnicesc[6] și „trupul din trupul” Lui[7]. Ea fusese nedesfăcută și apoi a fost zidită[8].

Ea a fost zidită ca femeie și soție a bărbatului, care mai întâi a fost separată. Apoi ea, care mai înainte era moartă, a fost numită Viață (Ζωή)[9]. Apoi Dumnezeu a condus-o pe ea, care fusese scoasă departe[10], la bărbatul ei.

Apoi cei doi, care mai devreme erau două trupuri, au devenit ca unul[11]; ei care erau goi până când li s-a dat acoperământ apărător de către Dumnezeu în cea de-a doua creație[12].

La început, erau orbi. Mai târziu, au putut să vadă.

4. Dar tu, cel ce asculți, aduci împotriva mea neascultarea, șarpele, mâncarea, moartea și ieșirea din Grădină[13]? Însă fii foarte atent și nu te grăbi și vei vedea că astfel de fragmente au mult har și frumusețe. Suntem încă la mijlocul întreprinderii [exegetice].

Unii nu acceptă recapitularea Scripturii[14], după povestirea celor șase zile, ca o preînchipuire a Bisericii. Dar sunt contraziși de adăugările făcute acolo și sunt arătați că nu înțeleg absolut nimic – așa cum vom explica, în mod amănunțit, mai încolo.

---

[1] Cf. Fac. 1, 29-30.

[2] Cf. Fac. 2, 15-17.

[3] Cf. In. 6, 27.

[4] Cf. Fac. 2, 18-24.

[5] Cf. Fac. 1, 27.

[6] Cf. I Cor. 15, 45-46.

[7] Fac. 2, 23.

[8] Cf. Fac. 2, 22.

[9] Cf. Fac. 3, 20.

[10] Cf. Ef. 2, 13.

[11] Cf. Fac. 2, 24; Ef. 5, 31.

[12] Cf. Fac. 3, 7.

[13] Cf. Fac. 3, 1-6.

În sensul că le aduci ca argumente împotriva afirmației că recapitularea creației din Facerea indică a doua creație, în Hristos, a lumii.

[14] Recapitularea creației pe care o face Dumnezeiasca Scriptură, adică Sfântul Moisis.