Oricând te văd [2]
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Oricând te văd
(noua mea carte de poeme aflată în lucru)
*
Versurile tale au ceva din tine.
Ele nu sunt oarecare.
Îți amintesc lucruri esențiale,
te poartă ca o adiere lină spre oameni,
ca o făgăduință.
Intri în noi teritorii,
faci pași acolo unde n-ai fost niciodată.
Moda e un var pus peste pictură.
E depărtare de tine.
Ca să fii al tău, trebuie
să fii în versurile tale.
Să fii acolo unde trebuie să fii,
la tine acasă.
*
Your verses have something of you.
They are not just any.
They remind you of essential things,
carry you like a smooth breeze
towards people,
like a promise.
You enter in new territories,
you take steps where
you have never been.
The fashion is a lime over painting.
It’s remoteness from you.
To be your own,
you must be in your verses.
To be where you need to be,
at your home.
*
Oricând te văd, mă bucur.
Știu că ești cu mine,
că sunt în tine la modul deplin,
că sunt viu.
Oricând te văd apare soarele.
Oricând e timp să te văd
pentru ca să mă bucur,
pentru ca să mă îmbrățișezi,
pentru ca să știu că te iubesc.
Pentru că iubirea e mereu
în ochii tăi.
*
Whenever I see you, I’m happy.
I know that you are with me,
that I am in you at the full mode,
that I am alive.
Whenever I see you, appears the sun.
Whenever is time to see you
for me to enjoy,
for you to hug me,
for me to know that I love you.
Because the love is always
in your eyes.