Sfântul Anastasios Sinaitul, Patriarhul Antiohiei, Exaimeron [123] (partea a doua)
Traduceri patristice
vol. 7
*
Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Prof. Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș
*
Sfântul Anastasios Sinaitul, Ieromonah la Sfântul Munte Sina și Patriarhul Antiohiei
(sec. VII-VIII, pomenit pe 20 aprilie în Biserica Ortodoxă)
VII. Cartea a șaptea a Exaimeronului
Aceasta este partea a doua din cartea a șaptea a aceluiași autor
6. Dar nu numai acestea, ci și cele pe care Dumnezeu le-a zis și le-a făcut în Grădină. Dacă ar trebui să le judecăm pe acestea în mod literal – a zis un tâlcuitor – vom întâmpina mii de caribde[1] și de labirinturi muntoase.
Dumnezeu este dincolo de limitare. El umple cerul și pământul și este prezent pretutindeni. Și totuși este dincolo de toate acestea. Nu Se tulbură, nu Se mișcă, nu Se schimbă, nu urcă și nici nu coboară.
Atunci cum I-a auzit Adam vocea și cum a intrat El în Grădină seara și cum a umblat[2]? Cum L-a văzut Adam față către față[3], mai ales – zice tâlcuitorul – când Scriptura spune: Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată sau a auzit glasul lui Dumnezeu[4]? De ce chiar Moisis, care ne descrie nouă cele ale Paradisului, mărturisește că Dumnezeu i-a zis lui: „căci nu [este] om să fi văzut fața Mea și va trăi [să trăiască]”[5].
Nu numai Moisis, dar și dumnezeiescul Pavlos. El a văzut Paradisul, a mers în Paradis și minunat a mărturisit cuvintele de negrăit rostite în Paradis[6]. Și a voit să-L vadă pe Dumnezeu acolo[7]. Dar el nu a privit spre El, ci s-a întors și a zis despre Dumnezeu: „pe Care [nu] L-a văzut nimeni [dintre] oameni, nici [nu] poate să-L vadă”[8].
Tu cel care judeci în mod trupesc cele ce au fost scrise despre Grădină: dacă cele arătate mai sus rămân adevărate, și cu adevărat sunt, ce vei crede și ce vei spune, când auzi că Dumnezeu, care este fără trup de carne, care este nematerial și fără formă, a foșnit cu picioarele Sale în Grădină?[9] Cum s-a zis că El, care nu are mâini [ca oamenii], a luat țărână cu înseși mâinile Sale și l-a plăsmuit pe om[10]? Cum a izbutit Cineva fără de trup să ia o coastă din Adam și să zidească femeie[11]?
Și nu numai acestea, dar a devenit Dumnezeu și grădinar care Își udă plantele[12], și îngrijitor al cailor, și slujitor al propriei Sale creații[13]? El cunoaște toate mai înainte de facerea lor[14]: a adus El fiarele și boii și dobitoacele la Adam, ca să vadă cum le va numi[15]?
El a suflat suflare de viață întru fața omului[16]. Cu ce fel de gură și de buze? El este fără de trup: nu avea unele ca acestea. Iar dacă deja, în vremea aceea, Cuvântul lui Dumnezeu era întrupat și asumase chipul omului, El nu ar fi luat trup în vremurile mai apropiate și nu S-ar fi făcut om[17] din Binecuvântata Fecioară[18].
[1] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Caribda.
[2] Cf. Fac. 2: 8, 10.
[3] Cf. Fac. 2, 8; 32-31; I Cor. 13, 12.
[4] Cf. In. 1, 18.
[5] Ieș. 33,20.
[6] Cf. II Cor. 12, 1-4; II Petr. 1, 16-17.
[7] Cf. Ieș. 33, 18-23.
[8] I Tim. 6, 16.
[9] Cf. Fac. 3, 8.
[10] Cf. Fac. 2, 7.
[11] Cf. Fac. 2, 21-22.
[12] Cf. Fac. 2, 8-10.
[13] Cf. Fac. 2, 19.
[14] Cf. Sus. 35a (LXX).
[15] Cf. Fac. 2, 19.
[16] Cf. Fac. 2, 7.
[17] Cf. Rom. 1, 3; Gal. 4, 4.
[18] Cf. Evr. 1, 2.