Faptele Apostolilor, cap. 15, cf. BYZ

1. Și unii au coborât din Iudea [Ἰουδαία][și] îi învățau pe frați că „dacă nu aveți să vă tăiați împrejur [cu] obiceiul lui Mosefs [Μωσεῦς][1], nu puteți să vă mântuiți”.

2. Așadar s-a făcut ceartă și discuție nu puțină [cu] Pavlos și Barnabas pentru ei [și] au rânduit a se sui Pavlos și Barnabas și anumiți alții dintre ei către Apostoli și Presbiteri întru Ierusalim pentru întrebarea aceasta.

3. Așadar, aceștia au fost trimiși mai înainte de către Biserică, au trecut prin Finichi [Φοινίκη][2] și Samaria [Σαμάρεια], povestind întoarcerea[3] neamurilor [ἐκδιηγούμενοι τὴν ἐπιστροφὴν τῶν ἐθνῶν]. Și făceau bucurie mare [la] toți frații [καὶ ἐποίουν χαρὰν μεγάλην πᾶσιν τοῖς ἀδελφοῖς].

4. Și au ajuns întru Ierusalim [și] au fost primiți de către Biserică și de Apostoli și de Presbiteri și le-au vestit câte Dumnezeu a făcut cu ei.

5. Și s-au ridicat anumiți din eresul fariseilor, care au crezut[4], zicând că „trebuie a se tăia împrejur pe ei și a se porunci a se ține legea lui Mosefs”.

6. Și au fost adunându-se Apostolii și Presbiterii [ca] să vadă despre cuvântul acesta [ἰδεῖν περὶ τοῦ λόγου τούτου][5].

7. Și multă discuție s-a făcut, [după care] s-a ridicat Petros [și] a zis către ei: „Bărbați frați, voi cunoașteți că din zilele cele vechi, Dumnezeu în[tru] noi a ales, prin gura mea, să audă neamurile cuvântul Evangheliei și să creadă [ἀκοῦσαι τὰ ἔθνη τὸν λόγον τοῦ Εὐαγγελίου καὶ πιστεῦσαι][6].

8. Și Cunoscătorul inimilor [ὁ Καρδιογνώστης][7], Dumnezeu, le-a mărturisit lor[8][și] le-a dat lor pe Duhul Sfânt ca și nouă[9].

9. Și nimic [nu] a deosebit între noi și ei, [ci cu] credința a curățit inimile lor [τῇ πίστει καθαρίσας τὰς καρδίας αὐτῶν].

10. Așadar, acum ce Îl ispitiți pe Dumnezeu, să puneți jug pe grumazul ucenicilor, pe care nici părinții noștri, nici noi [nu] am fost în stare să-l purtăm?

11. Ci, prin harul Domnului Iisus, credem să ne mântuim, în care fel și aceia[10]”.

12. Și a tăcut toată mulțimea și îi ascultau pe Barnabas și pe Pavlos câte semne și minuni a făcut Dumnezeu în[tru] neamuri prin ei.

13. Și după [ce a fost] să tacă ei, a răspuns Iacovos [Ἰάκωβος], zicând: „Bărbați frați, ascultați-mă!

14. Simeon [Συμεὼν] a povestit cum Dumnezeu mai întâi a cercetat să ia dintre neamuri popor în[tru] numele Lui [ἐξηγήσατο καθὼς πρῶτον ὁ Θεὸς ἐπεσκέψατο λαβεῖν ἐξ ἐθνῶν λαὸν ἐπὶ τῷ ὀνόματι Αὐτοῦ].

15. Și [cu] acesta se potrivesc împreună cuvintele Profeților, precum a fost scris:

16. «După acestea Mă voi întoarce și voi rezidi cortul lui David cel căzut. Și pe cele dărâmate ale sale le voi rezidi și îl voi îndrepta pe el.

17. Pentru ca să caute cei rămași ai oamenilor pe Domnul și toate neamurile, pe[ste] care a fost chemat numele Meu pe[ste] ei, zice Domnul, Cel care face toate acestea.

18. Cunoscute din veac este [Îi sunt] lui Dumnezeu toate lucrurile Sale».

19. Pentru aceea eu judec a nu-i tulbura pe cei [care] de la neamuri întorcându-se [se întorc] la Dumnezeu.

20. Ci să le scrieți lor a se îndepărta de pângăririle idolilor și de curvie și de [animal] sugrumat și de sânge.

21. Căci Moisis [Μωϋσῆς], din generațiile cele vechi, prin cetate, are pe cei care îl vestesc pe el, în sinagogi în tot sabatul citindu-se”.

22. Atunci a părut Apostolilor și Presbiterilor [Τότε ἔδοξεν τοῖς Ἀποστόλοις καὶ τοῖς Πρεσβυτέροις], împreună cu toată Biserica [σὺν ὅλῃ τῇ Ἐκκλησίᾳ], [și] au ales bărbați dintre ei [ca] să-i trimită întru Antiohia, împreună cu Pavlos și Barnabas, pe Iudas [Ἰούδας] cel numit Barsabbas [Βαρσαββᾶς] și pe Silas [Σίλας], bărbați povățuind în[tre] frați,

23. [și] au scris, prin mâna lor, acestea: „Apostolii și Presbiterii și Frații, celor din Antiohia și Siria și Chilichia [Κιλικία[11]], Fraților celor dintre neamuri, a se bucura!

24. Fiindcă am auzit că unii dintre voi au ieșit [și] v-au tulburat pe voi [cu] cuvinte, neliniștind sufletele voastre, zicând a vă tăia împrejur și a ține legea, cărora nu le-am poruncit,

25. a părut nouă [ἔδοξεν ἡμῖν][și] am fost într-o singură minte [γενομένοις ὁμοθυμαδόν][12][și] am ales bărbați [ca] să-i trimitem către voi, împreună cu cei iubiți ai noștri [σὺν τοῖς ἀγαπητοῖς ἡμῶν], [cu] Barnabas și [cu] Pavlos,

26. [cu] oameni care și-au dat sufletele lor pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos.

27. Așadar i-am trimis pe Iudas și pe Silas, și pe ei, prin cuvânt, vestindu-le acestea.

28. Căci a părut Sfântului Duh, și nouă [Ἔδοξεν γὰρ τῷ Ἁγίῳ Πνεύματι, καὶ ἡμῖν], nimic mai mult a vă pune vouă greutate, afară de acestea, de cele necesare:

29. a vă îndepărta de cele jertfite idolilor și de sânge și de [animal] sugrumat și de curvie! De care păzindu-vă pe voi, bine veți face. Întăriți-vă [Ἔρρωσθε]!”.

30. Așadar, ei au fost trimiși [și] au venit întru Antiohia. Și au adunat împreună mulțimea [și] le-au dat epistola.

31. Și au citit [și] au fost bucurați în[tru] mângâiere.

32. Iar Iudas și Silas, ei fiind și Profeți, prin cuvânt mult i-au mângâiat pe frați [διὰ λόγου πολλοῦ παρεκάλεσαν τοὺς ἀδελφούς] și i-au întărit [καὶ ἐπεστήριξαν].

33. Și s-a făcut vremea [și] au fost trimiși cu pace de frați către Apostoli.

34.

35. Dar Pavlos și Barnabas rămâneau în Antiohia, învățând și binevestind [διδάσκοντες καὶ εὐαγγελιζόμενοι], împreună cu mulți alții, cuvântul Domnului [τὸν λόγον τοῦ Κυρίου].

36. Iar după câteva zile a zis Pavlos către Barnabas: „De aceea, ne-am întors [întorcându-ne], să-i cercetăm pe frații noștri din toată cetatea, în[tru] care am vestit cuvântul Domnului, [ca să vedem] cum îl țin [πῶς ἔχουσιν]!”.

37. Iar Barnabas l-a sfătuit să îl ia împreună pe Ioannis [Ἰωάννης], cel numit Marcos [Μάρκος].

38. Iar Pavlos prefera, [ca] pe cel care s-a îndepărtat de ei din Pamfilia și nu a venit împreună cu ei la lucru, să nu-l ia împreună cu [ei] pe acesta.

39. Așadar, a fost neînțelegerea [aceasta], astfel încât să se despartă ei unul de altul, și Barnabas l-a luat pe Marcos [ca] să navigheze spre Chipros [Κύπρος][13].

40. Iar Pavlos l-a ales pe Silas [și] a plecat, cel care a fost dat harului lui Dumnezeu de către frați [παραδοθεὶς τῇ χάριτι τοῦ Θεοῦ ὑπὸ τῶν ἀδελφῶν].

41. Și trecea prin Siria și Chilichia, întărind Bisericile [ἐπιστηρίζων τὰς Ἐκκλησίας][14].


[1] În text e forma de G. Μωϋσέως.

[2] Fenicia, regiunea centrală a Siriei, cf. Friberg Greek Lexicon, 28.185, apud BW 10.

[3] Întoarcerea lor la Dumnezeu, convertirea lor.

[4] Care au crezut în Domnul și I-au urmat Lui și care mai înainte fuseseră farisei.

[5] Ca să vadă ce răspuns trebuie să dea acestei probleme teologice.

[6] Și să creadă în Domnul Iisus Hristos și în viața și în propovăduirea Sa.

[7] Cuvânt unic în BYZ, dar care e folosit adesea în rugăciunile Bisericii și e înrădăcinat adânc în mentalitatea oamenilor credincioși.

[8] Neamurilor păgâne.

[9] Pentru că Sfântul Petros a fost martor la Cincizecimea neamurilor, la coborârea harului Duhului Sfânt în credincioșii dintre neamuri.

[10] Cei care cred în Domnul venind din lumea păgână.

[11] Cilicia

[12] Am luat o decizie unanimă.

[13] Cipru.

[14] Întărind Bisericile locale din aceste ținuturi.