Sermon on the Entry into the Temple of the Mother of God [November 21, 2024]
My beloveds[1],
when someone makes a promise to God, he does it in his own right. But the Ever Virgin Maria [Μαρία[2]] was promised to the Lord before she was born. She was promised to God by her mother, by Saint Anna [Ἄννα[3]]. Because when the Angel of the Lord announced to her that she would have a daughter[4], Saint Anna made this promise to the Lord: „Alive is the Lord God, that, if I give birth to a child, I will give him to His service, to serve and praise His holy name day and night, in all the days of his life!”[5]. And if we look at Saint Anna’s promise from our perspective, those of today, we say she violated her daughter’s freedom of conscience[6].
But if we look at things from the perspective of today’s feast, i.e. from the perspective of Maria, the 3-year-old baby who is brought to the Temple, we see that staying in the Temple was her choice. Because she climbed the 15 steps of the Temple alone[7]. And she stayed there, because she wanted to stay there! And the Holy Hierarch Zaharias [Ζαχαρίας] took Maria to the Holy of Holies[8], to the place that prefigured her, because she would be the Mother of God, the Mother of the Lord Iisus Hristos[9].
On the idea that the man must choose his faith, many today deny the Baptism of infants. Because they want to deny the real and defining contribution of parents in the lives of their children. And if parents cannot decide for their children, for what is good and what is not good for their children, they must be „abolished”. And we will set up some artificial maternity hospitals where the children of the future will be born by some „affective” robots. But the robots, how robots are they, must also choose for us, in our place, just like our parents do, until we have discernment and the power to choose. Because until we get to choose, we are the sum of our parents’ choices[10].
The Holy Fathers Ioachim [Ἰωακείμ[11]] and Anna chose for their daughter, for the Most-pure Lady Maria! They asked for her in fasting and prayer, they received her from God, and they gave her to God. It would have been a bad thing if, after receiving her from Him, they had said that she was theirs or had given her to demons. But when they were full of gratitude for Maria, because they had received her as a gift, giving her to God was the right thing to do. And we do the same when we baptize our babies: we give them to God, because they are His[12].
To keep our children unbaptized is to let them be heathen. What happens to our children, if we don’t feed them? They die! And unbaptized children are ghostually dead children, because they do not live with God. And our parents’ decision to baptize us from infancy was the best choice for us, because from the first year of life we began our ecclesial life, our life with God. And if He has born us again, if He has given us birth to life with Him and filled us with His glory and nourishes us with Him unceasingly, then we are alive and living, and our parents chose the best for us[13].
Our parents teach us our native language, other languages, various fundamental things in our lives. From them we learn how to say mother and father, what it means to love, what it means to work, what it means to suffer. Every day we learn from them and from everyone in our family and around us what it means to live, what it means to be human, what it means to live together with people. And if our parents didn’t teach us all this, no one would fill the void in our lives, because we build ourselves as people by being loved, helped, and taught by people[14].
Her parents chose for Maria, but Maria chose for all people! When she chose to stay at the Temple, she chose to serve God forever. Because when God found her more beautiful than all the sons of men and chose to live in her, the Mother of God chose God instead of the entire world. And this is what it means to choose fundamentally: it means to love God perfectly. Because when you love Him, then you obey Him and do the best things in your life[15].
What does it mean to choose? Some people choose their spouse, and after some time, they find that they made a mistake. That they chose poorly. Some people elect their President, and after a while they curse him, as if they didn’t elect him. If we are mature at 20, at 40, at 80, why do we still choose poorly at any age? Why are we ashamed of what we choose? And we are ashamed of our choices, because we do not make them together with God. We do not think deeply about what we choose. We make choices in a hurry and that is why we regret them afterwards[16].
But when you choose to do God’s will, then you are never wrong. Because His will is our true will, our true choice. We too have the right to life and the right to beget life, but we do not have the right to suppress the lives of others, born or unborn. We have the right to love, but not the right to hate. We have the right to have, but also the right to give unceasingly from what we have. We have the right to be faithful people, to always come to the Church, to be one with God all the time. For all of God’s will is our right, from it we learn what to do, and His will must be our will[17].
Therefore, my beloveds, choosing the Church means choosing the good road in life! The parents of the Mother of God chose well for her, because they chose God’s will with us, the people. When parents see that you are good to be a Priest or Monk, they choose God’s will. And we must help our children and grandchildren to discover their vocation from God. Because every child comes into the world with their gifts, received from God, to do His will in the world. And children are fulfilled in their lives, if we teach them to love God and serve Him unceasingly. Amin[18]!
[1] Started at 7. 16, in day of monday, on 18 november 2024. Fog, minus one degree, wind 11 km/ h.
[2] Cf. https://www.synaxarion.gr/gr/sid/1232/sxsaintinfo.aspx. [3] Ibidem.
[4] Viețile Sfinților pe luna septembrie [Lives of the Saints on the month of september], ed. a II-a, Ed. Episcopiei Romanului, 1999, p. 134-135. [5] Idem, p. 135.
[6] Iubiții mei, când cineva face o făgăduință lui Dumnezeu, o face în dreptul său. Însă Pururea Fecioara Maria a fost făgăduită Domnului înainte ca ea să se nască. A fost făgăduită lui Dumnezeu de către mama ei, de Sfânta Anna. Pentru că atunci când Îngerul Domnului i-a vestit că va avea o fiică, Sfânta Anna a făgăduit-o astfel Domnului: „Viu este Domnul Dumnezeu, că, de voi naște prunc, îl voi da pe el spre slujba Lui, ca să slujească și să laude numele Lui cel sfânt ziua și noaptea, în toate zilele vieții sale!”. Și dacă privim făgăduința Sfintei Anna din perspectiva noastră, a celor de azi, spunem că ea a încălcat libertatea de conștiință a fiicei sale.
[7] Viețile Sfinților pe luna noiembrie (Lives of the Saints on the month of november), ed. a II-a, Ed. Episcopiei Romanului, 2000, p. 389.
[8] Idem, p. 390.
[9] Dar dacă privim lucrurile din perspectiva praznicului de astăzi, adică din perspectiva Mariei, a pruncei de 3 ani care e adusă la Templu, vedem că rămânerea la Templu a fost alegerea ei. Pentru că a urcat cele 15 trepte ale Templului de una singură. Și ea a rămas acolo, pentru că a vrut să rămână acolo! Și Sfântul Arhiereu Zaharias a dus-o pe Maria în Sfânta Sfintelor, în locul care o prefigura pe ea, pentru că va fi Maica lui Dumnezeu, Maica Domnului Iisus Hristos.
[10] Pe ideea că omul trebuie să-și aleagă credința, mulți neagă astăzi Botezul pruncilor. Pentru că voiesc să nege contribuția reală și definitorie a părinților în viețile copiilor lor. Iar dacă părinții nu pot decide pentru copiii lor, pentru ce e bine și pentru ce nu e bine pentru copiii lor, ei trebuie „desființați”. Și vom înființa niște maternități artificiale în care copiii viitorului vor fi născuți de niște roboți „afectivi”. Dar roboții, cât sunt ei de roboți, trebuie să aleagă și ei pentru noi, în locul nostru, așa cum fac și părinții noștri, până ajungem noi să avem discernământ și puterea de a alege. Căci până ajungem ca noi să alegem, noi suntem suma alegerilor părinților noștri.
[11] Cf. https://www.synaxarion.gr/gr/sid/1232/sxsaintinfo.aspx.
[12] Sfinții Părinți Ioachim și Anna au ales pentru fiica lor, pentru Preacurata Stăpână Maria! Au cerut-o în post și rugăciune, au primit-o de la Dumnezeu și ei I-au dăruit-o lui Dumnezeu. Ar fi făcut un lucru rău dacă, după ce au primit-o de la El, ei ar fi spus că e a lor sau ar fi dat-o pe ea demonilor. Dar când ei erau plini de recunoștință pentru Maria, pentru că au primit-o în dar, a dărui-o lui Dumnezeu înseamnă a face ceea ce trebuie. Iar noi când ne botezăm pruncii tot asta facem: îi dăruim pe ei lui Dumnezeu, pentru că ai Lui sunt.
[13] A ne ține copiii nebotezați înseamnă a-i lăsa să fie păgâni. Ce se întâmplă cu copiii noștri, dacă nu le dăm să mănânce? Mor! Și copiii nebotezați sunt niște copii morți duhovnicește, pentru că nu trăiesc cu Dumnezeu. Iar decizia părinților noștri de a ne boteza din pruncie a fost cea mai bună alegere pentru noi, căci încă din primul an de viață noi ne-am început viața noastră eclesială, viața noastră cu Dumnezeu. Și dacă El ne-a născut din nou, dacă ne-a născut la viața cu El și ne-a umplut de slava Lui și ne hrănește cu El neîncetat, atunci noi suntem vii și trăim, iar părinții noștri au ales cel mai bine pentru noi.
[14] Părinții noștri ne învață limba maternă, alte limbi, diverse lucruri fundamentale în viața noastră. Învățăm de la ei cum se spune mamă și tată, ce înseamnă a iubi, ce înseamnă a munci, ce înseamnă să suferi. Pe fiecare zi învățăm de la ei și de la toți din familie și din jurul nostru ce înseamnă a trăi, ce înseamnă a fi om, ce înseamnă a trăi împreună cu oamenii. Iar dacă părinții nu ne-ar învăța toate acestea, nimeni nu ar umple golul din viața noastră, pentru că ne clădim ca oameni fiind iubiți, ajutați, învățați de către oameni.
[15] Părinții ei au ales pentru Maria, dar Maria a ales pentru toți oamenii! Când ea a ales să rămână la Templu, ea a ales să Îi slujească lui Dumnezeu pentru totdeauna. Pentru că atunci când Dumnezeu a găsit-o pe ea mai frumoasă decât toți fiii oamenilor și a ales să locuiască întru ea, Maica lui Dumnezeu L-a ales pe Dumnezeu în locul întregii lumi. Și aceasta înseamnă a alege în mod fundamental: înseamnă a-L iubi pe Dumnezeu în mod desăvârșit. Pentru că atunci când Îl iubești pe El, atunci asculți de El și faci cele mai bune lucruri în viața ta.
[16] Ce înseamnă să alegi? Unii își aleg soția, iar, după ceva timp, găsesc că au greșit. Că au ales prost. Unii își aleg Președintele, iar după ceva timp îl blestemă, ca și când nu l-ar fi ales ei. Dacă suntem maturi la 20, la 40, la 80 de ani, de ce totuși alegem prost la orice vârstă? De ce ne e rușine de ceea ce alegem? Și ne e rușine de alegerile noastre, pentru că nu le facem împreună cu Dumnezeu. Nu chibzuim adânc la ceea ce alegem. Facem alegerile în pripă și de aceea ne pare rău după aceea.
[17] Dar când alegi să faci voia lui Dumnezeu, atunci nu greșești niciodată. Pentru că voia Lui e adevărata noastră voie, adevărata noastră alegere. Și noi avem dreptul la viață și dreptul la a naște viață, dar nu avem și dreptul de a suprima viețile altora, născuți sau nenăscuți. Avem dreptul de a iubi, dar nu și dreptul de a urî. Avem dreptul de a avea, dar și dreptul de a dărui neîncetat din ceea ce avem. Avem dreptul de a îmbrățișa, de a ajuta, de a admira, de a munci spre binele tuturor. Avem dreptul de a fi oameni credincioși, de a veni mereu la Biserică, de a fi una cu Dumnezeu tot timpul. Căci toată voia lui Dumnezeu e dreptul nostru, din ea învățăm ce să facem și voia Lui trebuie să fie voia noastră.
[18] Așadar, iubiții mei, a alege Biserica înseamnă a-ți alege drumul bun în viață! Părinții Maicii Domnului au ales bine pentru ea, pentru că au ales voia lui Dumnezeu cu noi, oamenii. Când părinții tăi văd că ești bun pentru a fi Preot sau Monah, ei aleg voia lui Dumnezeu. Și trebuie să ne ajutăm copiii și nepoții să își descopere vocația lor de la Dumnezeu. Pentru că fiecare copil vine cu darurile sale în lume, primite de la Dumnezeu, pentru ca să facă voia Lui în lume. Și copiii se împlinesc în viețile lor, dacă îi învățăm să Îl iubească pe Dumnezeu și să Îi slujească Lui neîncetat. Amin!