Faptele Apostolilor, cap. 20, 13-38, cf. BYZ

13. Iar noi am venit la corabie, am fost pornind spre Assos [Ἆσσος[1]], de acolo voind a-l lua pe Pavlos. Căci așa era rânduit, voind el a merge pe jos.

14. Iar cum s-a întâlnit cu noi întru Assos, l-am luat pe el [și] am venit spre Mitilini [Μιτυλήνη[2]].

15. Și de acolo am navigat mai departe [și în] a doua zi am ajuns vizavi de Hios [Χίος[3]]. Iar [în] cealaltă [zi] ne-am apropiat spre Samos [Σάμος[4]]. Și am rămas în Troghillion [Τρωγύλλιον[5]][și] în a doua zi am venit spre Militos [Μίλητος[6]].

16. Căci Pavlos a hotărât să navigheze pe lângă Efesos [Ἔφεσος[7]], pentru ca să nu i se facă lui să piardă vremea [χρονοτριβῆσαι] în Asia. Căci se grăbea, dacă cu putință îi era lui, [ca în] ziua Cincizecimii să fie întru Ierosolima.

17. Și de la Militos a trimis întru Efesos [și] i-a chemat pe Presbiterii Bisericii [μετεκαλέσατο τοὺς Πρεσβυτέρους τῆς Ἐκκλησίας].

18. Iar cum au venit către el, le-a zis lor: „Voi cunoașteți, [că] din ziua cea dintâi din care am pus piciorul întru Asia, cum împreună cu voi [în] toată vremea am fost,

19. slujind Domnului cu toată smerenia [δουλεύων τῷ Κυρίῳ μετὰ πάσης ταπεινοφροσύνης] și [cu] multe lacrimi [καὶ πολλῶν δακρύων] și [având] ispitele care mi s-au întâmplat mie din comploturile iudeilor [καὶ πειρασμῶν τῶν συμβάντων μοι ἐν ταῖς ἐπιβουλαῖς τῶν ἰουδαίων].

20. Cum nimic n-am ascuns [din] cele folositoare [ὡς οὐδὲν ὑπεστειλάμην τῶν συμφερόντων], [ca] să nu vă vestesc vouă și să [nu] vă învăț pe voi [în] public și prin case,

21. mărturisind și iudeilor și ellinesilor[8]/ ellinilor pocăința întru Dumnezeu [τὴν εἰς τὸν Θεὸν μετάνοιαν] și credința cea întru Domnul nostru Iisus [καὶ πίστιν τὴν εἰς τὸν Κύριον ἡμῶν Ἰησοῦν].

22. Și acum, iată, eu legat [fiind cu] Duhul [ἐγὼ δεδεμένος τῷ Πνεύματι][9] merg spre Ierusalim, neștiind pe cele [care] mi se vor întâmpla mie în el [τὰ ἐν αὐτῇ συναντήσοντά μοι μὴ εἰδώς],

23. afară de [faptul] că Duhul Cel Sfânt mărturisește prin cetate, zicând că legături și necazuri pe mine mă așteaptă!

24. Dar niciun cuvânt [nu] fac și nici [nu] am preț pe însuși sufletul meu, [pentru] ca să-mi împlinesc calea mea cu bucurie [ὡς τελειῶσαι τὸν δρόμον μου μετὰ χαρᾶς] și slujirea pe care am luat-o de la Domnul Iisus [καὶ τὴν διακονίαν ἣν ἔλαβον παρὰ τοῦ Κυρίου Ἰησοῦ]: să mărturisesc Evanghelia harului lui Dumnezeu [διαμαρτύρασθαι τὸ Εὐαγγέλιον τῆς χάριτος τοῦ Θεοῦ].

25. Și acum, iată, eu știu că voi toți nu veți mai vedea fața mea, prin[tre] care am trecut [ca] să vestesc Împărăția lui Dumnezeu [ἐν οἷς διῆλθον κηρύσσων τὴν Βασιλείαν τοῦ Θεοῦ]!

26. De aceea vă mărturisesc vouă în ziua de astăzi că eu [sunt] curat de sângele tuturor.

27. Căci nu m-am dat înapoi [ca] să nu vă vestesc vouă tot sfatul lui Dumnezeu [πᾶσαν τὴν βουλὴν τοῦ Θεοῦ].

28. Așadar, luați aminte la voi înșivă și [la] toată turma, în[tru] care v-a pus pe voi Duhul Cel Sfânt Episcopi [ἐν ᾧ ὑμᾶς τὸ Πνεῦμα τὸ Ἅγιον ἔθετο Ἐπισκόπους], [pentru] a păstori Biserica Domnului și a lui Dumnezeu [ποιμαίνειν τὴν Ἐκκλησίαν τοῦ Κυρίου καὶ Θεοῦ][10], pe care a dobândit-o prin sângele Său [ἣν περιεποιήσατο διὰ τοῦ Ἰδίου αἵματος]!

29. Căci eu am cunoscut aceasta, că vor intra, după plecarea mea, lupi grei [λύκοι βαρεῖς] în[tre] voi, necruțând turma.

30. Și dintre voi înșivă se vor ridica bărbați grăind [învățături] răstălmăcite [διεστραμμένα], [pentru] a-i scoate pe ucenici după ei [τοῦ ἀποσπᾷν τοὺς μαθητὰς ὀπίσω αὐτῶν][11].

31. Pentru aceea, privegheați, aducându-vă aminte că trei ani, ziua și noaptea, n-am încetat cu lacrimi învățându-l pe fiecare în parte!

32. Și acum vă încredințez pe voi, fraților, lui Dumnezeu și cuvântului harului Său, Celui care poate să vă zidească și să vă dea vouă moștenire în[tre] toți cei sfințiți.

33. Argint sau aur sau veșmânt nu am poftit.

34. Înșivă cunoașteți că mâinile acestea au slujit nevoilor mele și ale celor fiind împreună cu mine.

35. Pe toate vi le-am arătat vouă, că[ci] așa ostenindu-ne trebuie a-i ajuta pe cei bolnavi și a pomeni cuvintele Domnului Iisus, că[ci] El a zis: «Fericit este mai mult a da decât a lua [Μακάριόν ἐστιν μᾶλλον διδόναι ἢ λαμβάνειν]»”.

36. Și [după ce] acestea a zis, și-a pus genunchii săi [θεὶς τὰ γόνατα αὐτοῦ][12], împreună cu ei, [cu] toți, [și] s-au rugat.

37. Și a fost destul plâns [la] toți. Și au căzut pe grumazul lui Pavlos [și-l] sărutau pe el,

38. suferind durere mai ales pe[ntru] cuvântul pe care îl zisese: că nu vor mai vedea fața lui. Și îl însoțeau pe el spre corabie.


[1] Forma de N. În text e forma de Ac. Ἄσσον.

[2] Forma de N. În text e forma de Ac. Μιτυλήνην.

[3] Forma de N. În text e forma de G. Χίου.

[4] Forma de N. În text e forma de Ac. Σάμον.

[5] Forma de N. În text e forma de D. Τρωγυλλίῳ.

[6] Forma de N. În text e forma de Ac. Μίλητον.

[7] Forma de N. În text e forma de Ac. Ἔφεσον.

[8] De la forma de N. pl. ἕλληνες, cf. https://en.wiktionary.org/wiki/Ἕλλην. În text e forma de D. pl. ἕλλησιν.

[9] Fiind una cu voința Duhului Sfânt, Care mă călăuzește pe mine.

[10] Căci Iisus Hristos, Fiul Tatălui, este Domnul și Dumnezeul nostru.

[11] A-i scoate din Biserică, pentru a le urma lor, ereticilor, celor care răstălmăcesc învățătura Bisericii.

[12] Și-a pus genunchii săi la pământ, a îngenuncheat.