Faptele Apostolilor, cap. 22, 1-22, cf. BYZ
1. „Bărbați frați și părinților, ascultați acum a mea apologie [μου τῆς ἀπολογίας] către voi!”.
2. Și au auzit că [în] limba evreiască le grăia lor [și de aceea și] mai mult au arătat tăcere [μᾶλλον παρέσχον ἡσυχίαν]. Și zice:
3. „Eu sunt bărbat iudeos [ἰουδαῖος]/ iudeu, născut în Tarsosul[1] Ciliciei [γεγεννημένος ἐν Ταρσῷ τῆς Κιλικίας] și crescut în cetatea aceasta lângă picioarele lui Gamaliil [ἀνατεθραμμένος δὲ ἐν τῇ πόλει ταύτῃ παρὰ τοὺς πόδας Γαμαλιήλ], învățat după acrivie legea părintească [πεπαιδευμένος κατὰ ἀκρίβειαν τοῦ πατρῴου νόμου], râvnitor fiindu-I lui Dumnezeu [ζηλωτὴς ὑπάρχων τοῦ Θεοῦ], precum voi toți sunteți astăzi;
4. care această cale[2] am prigonit până la moarte, legând și dând spre temnițe și bărbați, [cât] și femei.
5. Precum și arhiereul îmi mărturisește mie și toată bătrânimea; de la care și epistole [ἐπιστολὰς] am primit către frați, [și] spre Damascos[3] mergeam, [gândind că] voi duce de acolo, întru Ierusalim, pe cei fiind legați, pentru ca să fie pedepsiți.
6. Și mi-a fost mie, mergând și apropiindu-mă Damascosului, pe la amiază [περὶ μεσημβρίαν], deodată, din cer, să strălucească lumină destulă în jurul meu [περιαστράψαι φῶς ἱκανὸν περὶ ἐμέ].
7. Și am căzut la pământ și am auzit glas, zicându-mi mie: «Saul [Σαούλ], Saul [Σαούλ], de ce Mă prigonești [τί Με διώκεις]?».
8. Iar eu I-am răspuns: «Cine ești [Τίς εἶ], Doamne [Κύριε]?». Și a zis către mine: «Eu sunt Iisus Nazoreosul [Ἐγώ εἰμι Ἰησοῦς ὁ Ναζωραῖος], pe Care tu Îl prigonești [Ὃν σὺ διώκεις]!».
9. Iar cei fiind împreună cu mine au văzut lumina și au fost înfricoșați, dar glasul care îmi grăiește [grăia] mie nu l-au auzit.
10. Și am zis: «Ce am să fac [Τί ποιήσω], Doamne [Κύριε]?». Iar Domnul a zis către mine: «Cel care te-ai ridicat [Ridicându-te] [Ἀναστὰς], mergi întru Damascos [πορεύου εἰς Δαμασκόν]! Și acolo ți se va fi grăind ție despre toate care ți-au fost rânduite ție să le faci [κἀκεῖ σοι λαληθήσεται περὶ πάντων ὧν τέτακταί σοι ποιῆσαι]».
11. Și cum nu vedeam de slava luminii aceleia [Ὡς δὲ οὐκ ἐνέβλεπον ἀπὸ τῆς δόξης τοῦ φωτὸς ἐκείνου], dus de mână de cei fiind împreună cu mine, am ajuns la Damascos.
12. Iar un anume Ananias [Ἀνανίας], bărbat evlavios după lege [ἀνὴρ εὐσεβὴς κατὰ τὸν νόμον], mărturisit de către toți iudeii care locuiesc [acolo],
13. a venit către mine și a stat lângă [mine și] mi-a zis mie: «Frate Saul [Σαοὺλ ἀδελφέ], privește [ἀνάβλεψον]!». Și eu, [în] ceasul acela, am privit spre el.
14. Iar el a zis: «Dumnezeul părinților noștri mai înainte te-a rânduit pe tine [ca] să cunoști voia Sa [Ὁ Θεὸς τῶν πατέρων ἡμῶν προεχειρίσατό σε γνῶναι τὸ θέλημα Αὐτοῦ] și să-L vezi pe Cel Drept [καὶ ἰδεῖν τὸν Δίκαιον] și să auzi glas din gura Sa [καὶ ἀκοῦσαι φωνὴν ἐκ τοῦ στόματος Αὐτοῦ].
15. Că[ci] vei fi martorul Său către toți oamenii [Ὅτι ἔσῃ μάρτυς Αὐτῷ πρὸς πάντας ἀνθρώπους], [despre lucrurile] pe care le-ai văzut și le-ai auzit [ὧν ἑώρακας καὶ ἤκουσας].
16. Și acum de ce întârzii? Cel care te-ai ridicat [Ridicându-te], botează-te și spală-ți păcatele tale [βάπτισαι καὶ ἀπόλουσαι τὰς ἁμαρτίας σου], cel care ai chemat numele Domnului [ἐπικαλεσάμενος τὸ ὄνομα τοῦ Κυρίου]!».
17. Și mi-a fost mie [că] m-am întors întru Ierusalim și rugându-mă eu în[tru] templu, să fiu eu în[tru] extaz [γενέσθαι με ἐν ἐκστάσει],
18. și să-L văd pe El, zicându-mi mie: «Grăbește-te și ieși în grabă din Ierusalim! Pentru că nu vor primi mărturia ta despre Mine [διότι οὐ παραδέξονταί σου τὴν μαρτυρίαν περὶ Ἐμοῦ]».
19. Și eu am zis: «Doamne, ei cunosc că eu eram întemnițând și bătând prin sinagogi pe cei care cred în Tine
20. și când era vărsat sângele lui Stefanos, al Mucenicului Tău, eram și [eu] însumi de față și încuviințând [la] omorârea sa, păzind veșmintele celor care îl omoară [omorau] pe el».
21. Și a zis către mine: «Mergi [Πορεύου], că[ci] Eu spre neamuri [ὅτι Ἐγὼ εἰς ἔθνη], departe [μακρὰν], te voi trimite pe tine [ἐξαποστελῶ σε]!»”.
22. Și îl ascultau [l-au ascultat] pe el până la acest cuvânt și și-au ridicat glasul lor, zicând: „Ridică-l de pe pământ[4] pe unul ca acesta [Αἶρε ἀπὸ τῆς γῆς τὸν τοιοῦτον]! Căci nu se cuvine a trăi el [οὐ γὰρ καθῆκεν αὐτὸν ζῇν]”.
[1] De la forma de N. Ταρσός. În text e forma de D.
[2] Calea Bisericii, Biserica, pe cei credincioși.
[3] Forma de N. Δαμασκός. În text e forma de Ac.
[4] Omoară-l, pentru ca să nu mai existe pe pământ!