Faptele Apostolilor, cap. 22, 23-30, cf. BYZ
23. Și strigând ei și aruncându-și veșmintele și praf aruncând întru aer [καὶ κονιορτὸν βαλλόντων εἰς τὸν ἀέρα],
24. comandantul a poruncit [ca] pe el a-l duce întru tabără [și] a zis [cu] bice a fi cercetat el [μάστιξιν ἀνετάζεσθαι αὐτόν], pentru ca să cunoască pentru care motiv strigau așa [asupra] lui.
25. Iar când l-au întins pe el [cu] curelele [Ὡς δὲ προέτεινεν αὐτὸν τοῖς ἱμᾶσιν], Pavlos a zis către centurionul cel care a stat [stătea lângă el]: „Dacă om romeos [ῥωμαῖος[1]]/ roman și necondamnat [ἀκατάκριτον] vă este îngăduit vouă a-l biciui?”.
26. Și a auzit centurionul [și] a mers [și] a vestit comandantului, zicându-i: „Vezi ce voiești a face [Ὅρα τί μέλλεις ποιεῖν]! Căci omul acesta romeos este [ὁ γὰρ ἄνθρωπος οὗτος ῥωμαῖός ἐστιν]”.
27. Și a venit comandantul [și] i-a zis lui: „Zi-mi mie [Λέγε μοι], dacă tu romeos ești [εἰ σὺ ῥωμαῖος εἶ]?”. Și el îi zicea [i-a zis]: „Da [Ναί]!”.
28. Și comandantul i-a răspuns: „Eu [cu] multă plată am dobândit cetățenia aceasta”. Iar Pavlos îi zicea [i-a zis]: „Iar eu am fost și născut [Ἐγὼ δὲ καὶ γεγέννημαι][2]”.
29. Atunci, numaidecât, s-au îndepărtat de el cei care voiesc [voiau] a-l cerceta pe el. Dar și comandantul a fost înspăimântat, [căci] a cunoscut că romeos este și că era el legat.
30. Iar [în] a doua zi, voind să cunoască sigur de ce este acuzat de către evrei, l-a dezlegat pe el din legături și a poruncit să vină arhiereii și tot sinedrionul lor [καὶ ὅλον τὸ συνέδριον αὐτῶν], și l-a adus jos pe Pavlos [și] a stat întru [între] ei.
[1] Forma de N. În text e forma de Ac.
[2] Ca cetățean roman.