Moștenirea [5]
Preot Constantin Coman, Moștenirea sau cum mi-am însușit rădăcinile duhovnicești, Ed. Bizantină, București, 2024, 607 p.
*
Pe la începutul anilor 80 i s-a propus traducerea în limba greacă a Dogmaticii Sfântului Dumitru Stăniloae și a început să o traducă, p. 163; a asistat la cursurile doctorale pe care le ținea Sfântul Dumitru, p. 164; „metoda teologică exegetică” a Bisericii, p. 166; Centenarul Stăniloae din 2003, p. 167; La Centenarul Stăniloae „s-a trăit duhul bisericesc al părintelui Dumitru Stăniloae, care se definește prin deschidere, cuprindere și îmbrățișare, nu prin închidere în sine și separare”, p. 169.
„Un lucru s-a făcut evident cu timpul, anume că părintele Dumitru Stăniloae nu a avut ucenici, nu a creat școală”, p. 169. Dar va avea ucenici pe viitor, care vor învăța de la el cum să facă teologie la modul profund, esențial.
„Părintele Dumitru Stăniloae dezvoltă pentru prima dată în teologia ortodoxă mai nouă dimensiunea ontologică a hristologiei și a soteriologiei, subliniind legătura organică între persoana și lucrarea mântuitoare a lui Hristos”, p. 180; în Filocalie, Sfântul Dumitru descoperă „dimensiunea duhovnicească a dogmelor” Bisericii, p. 181; Filocalia românească are 6000 de pagini, p. 183; Sfântul Dumitru a fost felicitat de Cândea și de Cioran pentru Filocalie, p. 184.
Sfântul Dumitru Stăniloae a fost arestat pe 5 septembrie 1958 și a fost judecat pe 4 noiembrie 1958 și condamnat la 5 ani de închisoare, p. 186; A fost eliberat în ianuarie 1963, p. 186. În toamna lui 1965 revine la Facultate, dar numai pentru studiile postuniversitare, și în 1973 se pensionează, p. 186.
După vârsta de 60 de ani publică și mai mult, p. 186; în 1978 și-a publicat Dogmatica, p. 187; traduce 12 volume din PSB, p. 192.
Despre Prof. Σάββας Αγουρίδης[1] i-a vorbit prima oară Părintele Ștefan Alexe, p. 198. Și îl va cunoaște pe Aguridis în 1979 la Atena, stând în preajma lui 5 ani de zile, p. 198. Îl consideră un adevărat savant, p. 198. Prof. Savvas era „un om plăcut. Apropiat de toată lumea. Cu dragoste pentru toți”, p. 201. Cu ajutorul lui a primit o bursă de vară la Universitatea din Besançon pentru a-și îmbunătăți limba franceză, p. 201. Dato- rită lui a locuit 3 ani la Fundația Άρτος Ζώης[2], p. 202.
L-a cunoscut în Grecia pe ÎPS Anastasios al Albaniei și pe Prof. Νικόλαος Ματσούκας[3]. Prof. Savvas era plin de viață, îi plăcea să fredoneze, p. 205. A adormit pe 15 februarie 2009 și Mihai a fost cu o coroană de flori la Înmormântarea sa, p. 206.
„Evanghelia este istorie înainte de a fi carte”, p. 219; iar Dumnezeiasca Scriptură consemnează istoria, pe de o parte, iar, pe de altă parte, este „o erminie a istoriei, descifrând înțelesurile evenimentelor ce constituie istoria”, p. 219; iar „noi, Biserica, Noul Israel, suntem eroii ultimelor pagini ale acestei istorii în care rolul principal îl are tot Dumnezeu”, p. 220.
Imaginea nunții, p. 221; exclusivismul biblic sau sola Scriptura a fost caracterizată de Matsucas drept „una din marile monstruozități teologice”, p. 222, pentru că „dialogul de dragoste dintre Dumnezeu și om nu se încheie în cele consemnate în Dumnezeieștile Evanghelii, ci continuă. Urmează partea cea mai intensă, cea a Bisericii”, p. 222.
„Liturghia, fiecare Liturghie, este prezentul dialogului de dragoste dintre Dumnezeu și oameni. Dar și viața de zi cu zi a oamenilor credincioși, a monahilor, se înscrie în această istorie”, p. 225.
Perspectiva ariană în istorie, p. 233; dochetismul din teologia sistematică, p. 235; lipsește vorbirea despre oameni în tratatul de eclesiologie, p. 235; cartea sa: Despre vederea lui Dumnezeu[4], p. 239; se vorbește foarte puțin în teologia sistematică despre Dumnezeu Tatăl, p. 240.
[1] A se vedea: https://el.wikipedia.org/wiki/Σάββας_Αγουρίδης.
[2] Idem: https://www.artoszois.gr/.
[3] Idem: https://el.wikipedia.org/wiki/Νικόλαος_Ματσούκας.
[4] E aici: https://www.libris.ro/despre-vederea-lui-dumnezeu-constantin-coman-BIZ978-606-8112-37-4–p1067621.html.