Traducerea Filocaliei [1]
Pr. Răzvan Perșa, Părintele Dumitru Stăniloae și traducerea Filocaliei grecești. Surse, colaboratori și receptare, Ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2024, 391 p.
*
În 2023 s-au împlinit 120 de ani de la nașterea Sfântului Dumitru Teologul și 77 de ani de la publicarea primului volum din Filocalia românească, p. 15. Manuscrisul traducerii Filocaliei grecești se păstrează la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, p. 15.
„Menirea teologului nu este aceea de înmagazinare a informațiilor teologice”, p. 37, ci de a le întrupa în viața și în gândirea sa teologică. În 1932-1933, Nichifor Crainic predă un Curs de Mistică la Facultatea de Teologie din București, p. 39. Crainic află manuscrisele românești ale Filocaliei, p. 41, pentru că le primește de la un Monah, în 5 volume, fiecare de 3-400 de pagini, p. 41.
Sfântul Dumitru s-a născut în satul Vlădeni, din raionul Codlea, p. 57. A fost chelner la internatul Liceului, pentru ca să aibă ce mânca, p. 58. A luat examenele din Liceu și BACul cu nota 10, p. 59. Între 1927-1928 e la Atena, învață neogreaca, iar în 1930 traduce Dogmatica lui Χρήστος Ανδρούτσος[1], p. 60. Când a fost la Monaco? Amănunt din p. 60. A avut pneumonie în iarna lui 1928, stând la pat două săptămâni, p. 61. În 1928 își dă Doctoratul, p. 61. La München: 22 noiembrie 1928-16 martie 1929 pentru Bizantinologie și Dogmatică. În 1929 la Paris și Belgrad. Pe 2 septembrie 1929 cere Catedra de Teologie fundamentală de la Sibiu, p. 62.
La Sibiu va preda Teologie fundamentală, Apologetică și Pastorală, dar și Limba Greacă între 1929-1934, p. 62. În vara lui 1930, Sfântul Dumitru pleacă la Istanbul pentru a cerceta opera Sfântului Grigorios Palamas, p. 62. Pe lângă limba greacă veche și nouă, știa rusă (a învățat-o prin anii 1934-1935), p. 63. A fost 7 zile la izolator, p. 65, n. 114.
La 24 ianuarie 1945 erau finalizate primele 4 volume din Filocalia românească, p. 72. Ceea ce traducea Sfântul Dumitru scria de mână Sfântul Arsenie Boca, p. 72.
Manuscrisele stăniloesciene de la Sâmbăta, p. 96-101. „Cele două volume ale Filocaliei grecești din 1893 (vol. 1, 394 p.; vol. 2. 545 p.) au fost traduse în doar 11 luni [de Sfântul Dumitru Stăniloae], în timpul bombardamentelor” din al Doilea Război Mondial, p. 102. Mioara, fiica lui, a murit la o lună de la terminarea traducerii Filocaliei, p. 102. A început să traducă Filocalia în 1943, p. 102. Filocalia greacă i-a fost adusă de la Athos de Sfântul Arsenie Boca și de Părintele Serafim Popescu, p. 103.
Vol. al 2-lea și al 3-lea din Filocalia românească au fost traduse între 1943-26 martie 1944, p. 103. În 1944 a lucrat la Șura Mare, lângă Sibiu, p. 104-105, până pe 23 august 1944, p. 106.
Anexa 1 compară Filocalia greacă cu Filocalia de la Sâmbăta și cu Filocalia românească, p. 108-120.
Episcopul Gherasim Safirin[2], retras la Mănăstirea Frăsinei, a tradus Filocalia în anii 1930, p. 126. Filocalia de la Prodromu, în două volume, a fost tipărită în 2001, p. 128. „Limbajul filocalic din ediția Părintelui Stăniloae este o creație proprie a autorului ceea ce arată că nu putem avea o dependență traductologică cu versiunile filocalice anterioare. În acest sens, Pr. Stăniloae este, într-adevăr, un creator de terminologie filocalică”, p. 158; „superioritatea traducerii Părintelui Dumitru Stăniloae rămâne evidentă datorită fidelității, coerenței și clarității pe care le oferă”, p. 159.
[1] A se vedea: https://el.wikipedia.org/wiki/Χρήστος_Ανδρούτσος.
[2] A se vedea: https://basilica.ro/cine-a-fost-episcopul-gherasim-saffirin-om-al-rugaciunii-si-chip-al-smereniei-100-de-ani-de-la-moarte/.