Ieșirea, cap. 34, cf. LXX
1. Și a zis Domnul către Moisis: „Taie-ți ție în piatră două table de pietre, ca și cele dintâi, și suie-te către Mine întru munte! Și voi scrie pe table cuvintele care erau pe tablele cele dintâi, [cu] care [pe care] le-ai zdrobit.
2. Și fii pregătit spre dimineață devreme și te vei sui în muntele Sina și Îmi vei sta Mie acolo pe vârful muntelui [καὶ στήσῃ Μοι ἐκεῖ ἐπ᾽ ἄκρου τοῦ ὄρους]!
3. Și nimeni să nu se suie împreună cu tine și nici să se arate în tot muntele! Iar oile și boii să nu se pască aproape de muntele acela!”.
4. Și a tăiat în piatră două table de pietre, ca și cele dintâi, și s-a sculat în zori Moisis [și] s-a suit întru muntele Sina, precum i-a poruncit lui Domnul. Și a luat Moisis cele două table, cele de pietre.
5. Și S-a coborât Domnul în nor [καὶ κατέβη Κύριος ἐν νεφέλῃ] și i-a stat lui acolo și a chemat [în] numele Domnului [καὶ παρέστη αὐτῷ ἐκεῖ καὶ ἐκάλεσεν τῷ ὀνόματι Κυρίου].
6. Și a trecut Domnul înaintea feței sale și [L-]a chemat: „Domnul [Κύριος], Dumnezeul Cel îndurător și milostiv [ὁ Θεὸς οἰκτίρμων καὶ ἐλεήμων], mult-răbdător și mult-milostiv și adevărat [μακρόθυμος καὶ πολυέλεος καὶ ἀληθινὸς],
7. și dreptatea păzind [καὶ δικαιοσύνην διατηρῶν] și făcând milă la mii [καὶ ποιῶν ἔλεος εἰς χιλιάδας][1], ștergând fărădelegile și nedreptățile și păcatele [ἀφαιρῶν ἀνομίας καὶ ἀδικίας καὶ ἁμαρτίας], și nu-l va curăți pe cel vinovat [καὶ οὐ καθαριεῖ τὸν ἔνοχον][2], aducând fărădelegile părinților asupra copiilor și asupra copiilor copiilor [lor până] la a 3-a și a 4-a generație [ἐπάγων ἀνομίας πατέρων ἐπὶ τέκνα καὶ ἐπὶ τέκνα τέκνων ἐπὶ τρίτην καὶ τετάρτην γενεάν]!”.
8. Și s-a grăbit Moisis [și] s-a plecat la pământ [și] s-a închinat [κύψας ἐπὶ τὴν γῆν προσεκύνησεν].
9. Și [I-]a zis: „Dacă am aflat har înaintea Ta, să meargă Domnul meu împreună cu noi! Căci poporul este tare în gât. Și vei ridica Tu păcatele noastre și fărădelegile noastre și Îți vom fi Ție [καὶ ἀφελεῖς Σὺ τὰς ἁμαρτίας ἡμῶν καὶ τὰς ἀνομίας ἡμῶν καὶ ἐσόμεθα Σοί]”[3].
10. Și a zis Domnul către Moisis: „Iată, Eu îți pun ție făgăduință [Ἐγὼ τίθημί σοι διαθήκην] înaintea a tot poporul tău! [Și] le voi face pe cele slăvite, care nu s-au făcut în tot pământul și în tot neamul. Și va vedea tot poporul, în care ești tu, lucrurile Domnului [τὰ ἔργα Κυρίου]. Că[ci] minunate este [sunt][ὅτι θαυμαστά ἐστιν], pe care Eu ți le voi face ție [ἃ Ἐγὼ ποιήσω σοι].
11. Tu ia aminte [la] toate câte Eu îți poruncesc ție! Iată, Eu alung dinaintea feței voastre pe amorreos și pe hananeos și pe hetteos și pe ferezeos și pe eveos și pe ghergheseos și pe iebuseos!
12. Ia aminte [la] tine însuți, ca nu cumva să pui făgăduință [cu] cei care locuiesc pe pământul întru care intri întru el! [Ca] să nu îți fie ție poticnire în[tre] voi [μή σοι γένηται πρόσκομμα ἐν ὑμῖν].
13. Altarele lor le veți dărâma și stâlpii lor îi veți zdrobi și dumbrăvile lor le veți tăia și pe cele cioplite ale dumnezeilor lor le veți arde în foc.
14. Căci nu, nu aveți să vă închinați altor dumnezei, căci Domnul [este] Dumnezeul Cel râvnitor [ὁ Θεὸς ζηλωτὸν], [iar] numele [Lui] este Dumnezeu Râvnitorul [Θεὸς Ζηλωτής].
15. Ca nu cumva să pui făgăduință [cu] cei care locuiesc pe pământ, cu cei străini, și [căci astfel] or să curvească după dumnezeii lor [καὶ ἐκπορνεύσωσιν ὀπίσω τῶν θεῶν αὐτῶν] și or să jertfească dumnezeilor lor și or să te cheme pe tine și ai să mănânci jertfele lor.
16. Și [astfel] ai să iei [din] fiicele lor fiilor tăi și [din] fiicele tale ai să dai fiilor lor și or să curvească fiicele tale după dumnezeii lor și or să curvească fiii tăi după dumnezeii lor.
17. Și dumnezei turnați[4] nu îți vei face ție.
18. Și praznicul azimelor vei păzi. Șapte zile vei mânca azime [ἄζυμα], precum ți-am poruncit ție, la vreme, în luna celor noi [ἐν μηνὶ τῶν νέων], căci în luna celor noi ai ieșit din Egiptos.
19. Tot cel care deschide pântecele Îmi [este] Mie [πᾶν διανοῖγον μήτραν Ἐμοί], cele bărbătești: cel dintâi-născut al vițelului și cel dintâi-născut al oii.
20. Și pe cel dintâi-născut al măgarului îl vei răscumpăra [cu] oaie. Iar dacă nu îl vei răscumpăra, vei da prețul său. Pe tot cel întâi-născut al fiilor tăi îl vei răscumpăra. [Căci] nu vei fi văzut înaintea Mea deșert.
21. Șase zile vei lucra, dar [în] a 7-a te vei odihni. [Cu] semănatul și [cu] seceratul te vei odihni[5].
22. Și praznicul săptămânilor Îmi vei face Mie, începătura secerișului grâului, și praznicul adunării la mijlocul anului.
23. [În] cele trei vremuri ale anului va fi văzută toată [partea] bărbătească a ta înaintea Domnului, a Dumnezeului lui Israil.
24. Căci, când am să alung neamurile de la fața ta și am să lărgesc hotarele tale, nu va dori nimeni pământul tău. [Iar] când ai să te sui să fii văzut înaintea Domnului, a Dumnezeului tău, [aceasta va fi] în cele trei vremuri ale anului.
25. Nu vei înjunghia pe aluat sângele tămâilor Mele [οὐ σφάξεις ἐπὶ ζύμῃ αἷμα θυμιαμάτων Μου] și nu va [vor] fi dormind [până] spre dimineață jertfele praznicului Paștiului [καὶ οὐ κοιμηθήσεται εἰς τὸ πρωὶ θύματα τῆς ἑορτῆς τοῦ Πασχα].
26. Pârgile pământului [τὰ πρωτογενήματα τῆς γῆς] tău le vei pune întru casa Domnului, a Dumnezeului tău. [Și] nu vei aduce mielul în laptele maicii sale [οὐ προσοίσεις ἄρνα ἐν γάλακτι μητρὸς αὐτοῦ]”.
27. Și a zis Domnul către Moisis: „Scrie-ți ție cuvintele acestea! Căci în cuvintele acestea ți-am pus ție făgăduința și lui Israil”.
28. Și era acolo Moisis înaintea Domnului, 40 de zile și 40 de nopți. Pâine nu a mâncat și apă nu a băut. Și a scris cuvintele acestea pe tablele făgăduinței: cele 10 porunci [τοὺς δέκα λόγους] .
29. Și când cobora Moisis din munte și cele două table [erau] în mâinile lui Moisis. Și coborând el din munte, Moisis nu cunoscuse că slăvită [era] înfățișarea culorii feței sale [Μωυσῆς οὐκ ᾔδει ὅτι δεδόξασται ἡ ὄψις τοῦ χρώματος τοῦ προσώπου αὐτοῦ][6], când i-a grăit El lui.
30. Și a văzut Aaron și toți bătrânii lui Israil pe Moisis și era slăvită înfățișarea culorii feței sale și au fost temându-se să se apropie de el.
31. Și i-a chemat pe ei Moisis și au fost întorcându-se către el Aaron și toți stăpânitorii adunării și le-a grăit lor Moisis.
32. Și după acestea au venit către el toți fiii lui Israil și le-a poruncit lor toate câte a grăit Domnul către el în muntele Sina.
33. Și fiindcă s-a odihnit grăind către ei, a pus văl pe fața sa [ἐπέθηκεν ἐπὶ τὸ πρόσωπον αὐτοῦ κάλυμμα].
34. Iar când intra Moisis înaintea Domnului [pentru] a-i grăi lui, își ridica vălul până ce ieșea. Și, a ieșit [ieșind], grăia tuturor fiilor lui Israil câte i-a poruncit lui Domnul.
35. Și au văzut fiii lui Israil fața lui Moisis că [era] slăvită și Moisis a pus împrejur văl pe fața sa [καὶ περιέθηκεν Μωυσῆς κάλυμμα ἐπὶ τὸ πρόσωπον ἑαυτοῦ], până ce avea să intre [pentru] a vorbi cu El [ἕως ἂν εἰσέλθῃ συλλαλεῖν Αὐτῷ].
[1] La mii de oameni.
[2] Nu-l va curăți pe cel care nu se pocăiește.
[3] Îți vom fi Ție poporul Tău.
[4] Idoli din metal, sub forma unor statuete.
[5] Te vei odihni în ziua a 7-a, oprind munca câmpului.
[6] Fața lui era plină de slava lui Dumnezeu.