Teologia predicatorială a Episcopului Sebastian Pașcanu [4]
† Sebastian [Pașcanu], Episcopul Slatinei și Romanaților, Predici la duminicile de peste an, Slatina, 2011, 342 p.
*
Autorul susține erezia că „Dumnezeu nu creează sufletele din nimic, ci dimpotrivă din ființa părinților și strămoșilor lor și din darul Său”, p. 235. Poporul român are păcatele sale, dar nu avem „păcatul intoleranței sau al terorizării minorităților”, p. 248; avem modele mioape, dar nu vrem să ne privim în Oglinda cea adevărată, în Hristos Domnul, p. 276.
Rugăciunea fariseului se transformă într-o judecare aspră a celorlalți, p. 283; „Judecata nu este doar universală și dreaptă, ci și definitivă”, p. 297, pentru neamul omenesc; e nevoie de credință faptică, de credința care se exprimă prin faptele evanghelice, p. 298; trebuie să „ne recunoaștem condamnabila autosuficiență în care ne complăcem adeseori”, p. 299.
Trebuie să ieșim din „Creștinismul nostru prea comod”, pentru a ieși „în întâmpinarea celor care au nevoie de noi”, p. 299; „postirea trebuie făcută și cu mintea, cu rațiunea, dar și cu simțurile noastre”, p. 304; păcatele noastre stau în spatele bolilor noastre, p. 313; rugăciunea minții e o rugăciune pentru orice clipă, p. 314.
Judecata lui Dumnezeu va fi o recunoaștere a stării noastre interioare, p. 319-320; unii își inventează probleme și păcate pentru a nu-și mărturisi realele lor probleme și păcate, p. 326.
Autorul nu se apropie pe cale filologică și nici patristică de Dumnezeiasca Scriptură și de cultul Bisericii, ci vede totul într-o notă expozitivă, personală. E, cel mai adesea, distant interior față de audiență, dar și năvalnic la subiecte sensibile, necoborând profund în tematica zilei, deși ar putea să o facă. Folosește un limbaj accesibil, utilizează ediția sinodală a Scripturii, are apetență pentru sublinieri memorabile, dar e tributar aproape cu totul modului în care se predica în secolul trecut. Limbajul e de secol 20, temele sunt actuale, dar netratate în termenii prezentului. Probabil se teme să vorbească în mod direct, ca în viața de zi cu zi, pentru ca să nu fie interpretat greșit.