Epistola I către Corintiini, cap. 12, cf. BYZ
1. Iar despre cele duhovnicești [τῶν πνευματικῶν], fraților, nu voiesc voi a nu cunoaște.
2. Că[ci] ați cunoscut, când erați neamuri, către idolii cei fără de glas, cum erați duși, fiind înșelați[1].
3. Prin urmare vă fac cunoscut vouă, că nimeni, în Duhul lui Dumnezeu grăind, [nu] zice: „Anatema[2] [este] Iisus [Ἀνάθεμα Ἰησοῦν]!”; și nimeni [nu] poate să zică: „Domnul Iisus [Κύριον Ἰησοῦν]”, fără numai în Duhul Sfânt.
4. Iar împărțirile harismelor sunt [Διαιρέσεις δὲ χαρισμάτων εἰσίν], dar același Duh [τὸ δὲ αὐτὸ Πνεῦμα].
5. Și împărțirile slujirilor sunt și același Domn [Καὶ διαιρέσεις διακονιῶν εἰσίν καὶ ὁ αὐτὸς Κύριος].
6. Și împărțirile lucrărilor sunt [Καὶ διαιρέσεις ἐνεργημάτων εἰσίν], dar același Dumnezeu este [ὁ δὲ αὐτός ἐστιν Θεός], Cel care le lucrează pe toate în[tru] toți [ὁ ἐνεργῶν τὰ πάντα ἐν πᾶσιν].
7. Și fiecăruia îi este dată revelarea Duhului spre folos [Ἑκάστῳ δὲ δίδοται ἡ φανέρωσις τοῦ Πνεύματος πρὸς τὸ συμφέρον][3].
8. Căci unuia îi este dat prin Duhul cuvântul înțelepciunii [ᾯ μὲν γὰρ διὰ τοῦ Πνεύματος δίδοται λόγος σοφίας], iar altuia cuvântul cunoașterii [ἄλλῳ δὲ λόγος γνώσεως], după același Duh [κατὰ τὸ αὐτὸ Πνεῦμα];
9. iar altuia credință, în același Duh; iar altuia harismele vindecărilor [χαρίσματα ἰαμάτων] în același Duh;
10. iar altuia lucrările puterilor [ἐνεργήματα δυνάμεων], iar altuia profeția [προφητεία], iar altuia deosebirile duhurilor [διακρίσεις πνευμάτων], iar altuia felurile limbilor [γένη γλωσσῶν], iar altuia tălmăcirea limbilor [ἑρμηνεία γλωσσῶν];
11. și pe toate acestea[4] le lucrează unul și același Duh [πάντα δὲ ταῦτα ἐνεργεῖ τὸ ἓν καὶ τὸ αὐτὸ Πνεῦμα], împărțind fiecăruia în parte precum voiește [διαιροῦν ἰδίᾳ ἑκάστῳ καθὼς βούλεται].
12. Căci precum trupul unul este, dar mădulare are multe, dar toate mădularele unui trup, [deși] multe fiind, un trup este, așa și Hristos[5].
13. Căci și într-un Duh noi toți [Καὶ γὰρ ἐν ἑνὶ Πνεύματι ἡμεῖς πάντες], într-un trup [εἰς ἓν σῶμα], am fost botezați [ἐβαπτίσθημεν], fie iudei, fie ellini, fie robi, fie liberi; și toți într-un Duh am fost adăpați [καὶ πάντες εἰς ἓν Πνεῦμα ἐποτίσθημεν].
14. Căci și trupul nu este un mădular, ci multe.
15. Dacă are să zică piciorul: „Că nu sunt mână, nu sunt din trup”, oare pentru aceasta nu este din trup?
16. Și dacă are să zică urechea: „Că nu sunt ochi, nu sunt din trup”, oare pentru aceasta nu este din trup?
17. Dacă tot trupul [ar fi] ochi, unde [ar fi] auzul? [Iar] dacă tot [ar fi] auz, unde [ar fi] mirosul?
18. Dar acum Dumnezeu a pus mădularele pe fiecare în parte [dintre] ele în trup, precum a voit.
19. Iar dacă era[u] toate un mădular, unde [era] trupul?
20. Dar acum multe [sunt] mădularele, dar un [singur] trup.
21. Și nu poate ochiul să zică mâinii: „Nu am nevoie de tine” sau, iarăși, capul [să zică] picioarelor: „Nu am nevoie de voi”.
22. Ci, [cu] mult mai mult, mădularele trupului care par a fi mai slabe, trebuincioase [ἀναγκαῖά][6] este [sunt];
23. și care ne par a fi mai necinstite ale trupului, acestora cinste [și] mai multă le punem; și cele rușinoase ale noaste au [și] mai multă bună-cuviință [εὐσχημοσύνην].
24. Iar cele bine-cuviincioase ale noastre nu au nevoie[7]; dar Dumnezeu a unit trupul [și] celui lipsit mai multă cinste i-a dat,
25. pentru ca să nu fie schisme în trup, ci astfel mădularele să se îngrijească unele de altele.
26. Iar dacă pătimește un mădular [Καὶ εἴτε πάσχει ἓν μέλος], împreună pătimește [împreună pătimesc] toate mădularele [συμπάσχει πάντα τὰ μέλη]; [iar] dacă este slăvit un mădular [εἴτε δοξάζεται ἓν μέλος], împreună se bucură toate mădularele [συγχαίρει πάντα τὰ μέλη].
27. Iar voi sunteți trupul lui Hristos și mădulare [fiecare] în parte.
28. Și pe unii i-a pus Dumnezeu în Biserică întâi Apostoli [Καὶ οὓς μὲν ἔθετο ὁ Θεὸς ἐν τῇ Ἐκκλησίᾳ πρῶτον Ἀποστόλους], al doilea Profeți [δεύτερον Προφήτας], al treilea Didascali [τρίτον Διδασκάλους][8], apoi puterile, apoi harismele vindecărilor, ajutorările [ἀντιλήψεις], chivernisirile [κυβερνήσεις], felurile limbilor.
29. Oare toți [sunt] Apostoli? Oare toți [sunt] Profeți? Oare toți [sunt] Didascali? Oare toți [sunt] puteri?
30. Oare toți au harismele vindecărilor? Oare toți grăiesc [în] limbi? Oare toți tălmăcesc?
31. Râvniți [Ζηλοῦτε], dar [δὲ], [la] harismele cele mai bune [τὰ χαρίσματα τὰ κρείττονα]! Și încă vă arăt vouă o cale mult mai bună.
[1] Înșelați de demoni.
[2] Blestemat.
[3] Spre folosul său personal, spre sporirea lui în viața duhovnicească, dar și spre folosul tuturor celor care aud experiențele sale duhovnicești.
[4] Toate harismele dumnezeiești.
[5] Are multe mădulare.
[6] Necesare.
[7] Să fie acoperite.
[8] Învățători teologici.