Epistola a II-a catolică a Sfântului Apostol Petros, cap. 1, ed. BYZ
1. Simeon Petros [Συμεὼν Πέτρος], robul și Apostolul lui Iisus Hristos [δοῦλος καὶ Ἀπόστολος Ἰησοῦ Χριστοῦ], celor ce întocmai [cu] noi au primit credința în[tru] dreptatea Dumnezeului nostru și a Mântuitorului Iisus Hristos:
2. Har vouă și pacea să se înmulțească în[tru] cunoașterea lui Dumnezeu și a lui Iisus, a Domnului nostru!
3. Care pe toate ni le-a dăruit nouă puterea Sa cea dumnezeiască, pe cele către viață și evlavie, prin cunoașterea Celui care ne-a chemat pe noi, prin slavă și virtute [διὰ δόξης καὶ ἀρετῆς];
4. prin care ne-a dăruit nouă pe cele cinstite și cele mai mari făgăduințe, ca prin acestea să fiți părtașii dumnezeieștii firi [ἵνα διὰ τούτων γένησθε θείας κοινωνοὶ φύσεως], [căci] ați scăpat de stricăciunea [cea] din lume, [cea] prin poftă.
5. Dar [dacă] și însăși [în] aceasta toată râvna ați pus-o, adăugați la credința voastră virtutea [ἐπιχορηγήσατε ἐν τῇ πίστει ὑμῶν τὴν ἀρετήν], iar la virtute cunoașterea [ἐν δὲ τῇ ἀρετῇ τὴν γνῶσιν],
6. iar la cunoaștere înfrânarea [ἐν δὲ τῇ γνώσει τὴν ἐγκράτειαν], iar la înfrânare răbdarea [ἐν δὲ τῇ ἐγκρατείᾳ τὴν ὑπομονήν], iar la răbdare evlavia [ἐν δὲ τῇ ὑπομονῇ τὴν εὐσέβειαν],
7. iar la evlavie iubirea frățească [ἐν δὲ τῇ εὐσεβείᾳ τὴν φιλαδελφίαν], iar la iubirea frățească dragostea [ἐν δὲ τῇ φιλαδελφίᾳ τὴν ἀγάπην]!
8. Căci acestea [la] voi fiind și prisosind, nu leneși și nici neroditori vă pune [vă pun] spre cunoașterea Domnului nostru Iisus Hristos.
9. Căci [la] care nu este [sunt] acestea, orb este [τυφλός ἐστιν], fiind miop [μυωπάζων], [căci] uitare a luat de curățirea păcatelor sale celor de demult [λήθην λαβὼν τοῦ καθαρισμοῦ τῶν πάλαι αὐτοῦ ἁμαρτιῶν][1].
10. Pentru aceea mai degrabă, fraților, râvniți a face neclintită chemarea și alegerea voastră [σπουδάσατε βεβαίαν ὑμῶν τὴν κλῆσιν καὶ ἐκλογὴν ποιεῖσθαι]! Căci acestea făcând, nu aveți să vă pierdeți vreodată.
11. Căci așa cu bogăție va fi dată vouă intrarea întru Împărăția cea veșnică a Domnului nostru și a Mântuitorului Iisus Hristos [οὕτως γὰρ πλουσίως ἐπιχορηγηθήσεται ὑμῖν ἡ εἴσοδος εἰς τὴν αἰώνιον Βασιλείαν τοῦ Κυρίου ἡμῶν καὶ Σωτῆρος Ἰησοῦ Χριστοῦ].
12. Pentru aceea nu voi trece cu vederea pururea a vă aduce aminte despre acestea, deși ați cunoscut și ați fost întăriți în adevărul de față[2].
13. Și consider [că este] drept, în[tru]cât sunt în acest cort[3], a vă stârni pe voi cu pomenirea [διεγείρειν ὑμᾶς ἐν ὑπομνήσει];
14. [căci] am cunoscut [că] degrabă este lepădarea cortului meu [ταχινή ἐστιν ἡ ἀπόθεσις τοῦ σκηνώματός μου], precum și Domnul nostru Iisus Hristos mi-a arătat mie [καθὼς καὶ ὁ Κύριος ἡμῶν Ἰησοῦς Χριστὸς ἐδήλωσέν μοι].
15. Dar voi râvni pururea a vă avea pe voi, și după ieșirea mea[4], [ca] pomenirea acestora a se face [să se facă].
16. Căci nu miturilor născocite cu viclenie am urmat [Οὐ γὰρ σεσοφισμένοις μύθοις ἐξακολουθήσαντες] [și] v-am făcut cunoscută vouă a Domnului nostru Iisus Hristos putere și venire [ἐγνωρίσαμεν ὑμῖν τὴν τοῦ Κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ δύναμιν καὶ παρουσίαν], ci văzători fiind ai măreției Aceluia [ἀλλ᾽ ἐπόπται γενηθέντες τῆς Ἐκείνου μεγαλειότητος][5].
17. Căci a luat de la Dumnezeu Tatăl cinste și slavă [și] glasul Său a fost venind ca acesta din marea cuviință a slavei [ὑπὸ τῆς μεγαλοπρεποῦς δόξης]: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care Eu am binevoit!”.
18. Și acest glas noi l-am auzit din cer adus, împreună [cu] El fiind în muntele cel sfânt[6].
19. Și avem mai întărit cuvântul cel profetic [Καὶ ἔχομεν βεβαιότερον τὸν προφητικὸν λόγον], [la] care bine veți face luând aminte, ca luminătorului strălucind în loc întunecat, până ce ziua[7] are să se ivească și Luceafărul[8] are să răsară în inimile voastre [καὶ Φωσφόρος ἀνατείλῃ ἐν ταῖς καρδίαις ὑμῶν];
20. aceasta știind întâi, că toată profeția Scripturii nu este făcută [în] tălmăcirea sa [ὅτι πᾶσα προφητεία Γραφῆς ἰδίας ἐπιλύσεως οὐ γίνεται][9].
21. Căci nu [din] voia omului a fost adusă vreodată profeția [Οὐ γὰρ θελήματι ἀνθρώπου ἠνέχθη ποτὲ προφητεία], ci [ἀλλ᾽], de Duhul Sfânt fiind purtați [ὑπὸ Πνεύματος Ἁγίου φερόμενοι], au grăit oamenii cei sfinți ai lui Dumnezeu [ἐλάλησαν ἅγιοι Θεοῦ ἄνθρωποι].
[1] Este orb duhovnicește și are o privire mioapă, pentru că a uitat să se curățească de păcatele sale.
[2] În adevărul luat în discuție.
[3] Cât încă sunt în acest trup, în această viață.
[4] După plecarea mea din această viață, după adormirea mea.
[5] Văzători ai slavei Sale celei dumnezeiești.
[6] Pe Tabor.
[7] Lumina dumnezeiască.
[8] Hristos Domnul.
[9] Nu avem la îndemână înțelegerea profețiilor Scripturii.