Mireasmă [34]
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Mireasmă
(roman)
*
Știu când sunt mințit în față, dar asta nu înseamnă că nu pot fi politicos cu hoții. Judecătorii sunt atenți atât la minciunile avocaților, dar și la ale celor în cauză. Petiționarul are interesul lui, avocatul are buzunarul său de umplut, judecătorul vrea să închidă speța. Praful din sala de judecată, mirosurile, așteptările n-au de-a face cu adevărul, ci cu rutina greoaie a dosarelor. În locul discuțiilor sintetice au loc discursuri greoaie de legislație probatorie. Trebuie să ai dicționare la tine, corpusuri de legi, trebuie să știi chichițe, să înveți teatrul șmecheresc al pledoariilor. Căci, Domnule Judecător, sus numita a plecat cu copilul în vacanță, dar a uitat să își anunțe și soțul, atâta timp cât copilul e în custodia lor, nu doar a ei. Dar, dacă a luat-o pe Alexandra cu ea, a luat și cardul soțului și l-a făcut praf. Pentru că nu s-a oprit doar la mâncare și la un menaj de vacanță, ci și-a cumpărat haine, parfumuri, cosmetice, tehnologie, bijuterii…Motivul dumneaei? Răzbunare pe soț!…Căci a socotit faptul că există la mijloc o aventură. Îl acuză pe clientul meu, pe Domnul Anghel Curticeanu, de o relație, inexistentă în fapt, cu o tânără de 28 de ani, doctorandă la Medicină. Pentru această presupunere, împricinata a cheltuit suma de 300.000 de lei în numai 5 zile de vacanță. Și totuși, insistă judecătorul, nu există nicio relație între cei doi? Nu, bineînțeles că nu!, zise Avocata Luminița Apoloniade, îmbrăcată în acea zi în toga pledoariei, ca de obicei, dar cu un roșu imperial pe buze. Însă judecătorul, fiind amantul avocatei, știe că da, că există o relație, și una de ceva vreme, dar nu poate să spună acest lucru în public. Că ce își spun ei acasă e una, dar în public trebuie să urmezi cutumele. Și el întreabă, ea se face că nu știe, procesul merge mai departe, până la urmă soția are aceiași bani cu tine, soțul ei, și dacă îi place să cheltuie, de ce ai luat-o de nevastă? Nu vedeți că e nebună de legat, Domnule Judecător?! O femeie responsabilă nu cheltuie atâția bani dintr-un foc. Însă, Domnule Anghel, e soția dumneavoastră! Dacă are nevoie de dragoste sau de atenție sau de sprijin medical, dumneavoastră trebuie să decideți pentru dumneaei sau, mai bine zis, în acord cu dumneaei. Căsătoria nu este o cameră de detenție, ci o școală a conviețuirii. Învățăm să trăim în doi, plus copiii noștri, și să fim responsabili. Și da, vă dau dreptate, că responsabilitatea este principiul numărul 1 al conviețuirii, dar responsabilitatea cere să nu existe minciuni, omisiuni, falsificări ale relației conjugale.
Au trecut 6 luni până când Anghel a admis că are o relație cu medicinista, o blondă plină de aventuri, și aceasta când blonda i-a dat papucii. A suferit o altă lichidare de card înainte de a pleca. Patronul român, care repede face bani din conjuncții dubioase, repede îi și pierde. Ba la cazinouri, ba pe femei, ba pe droguri. Că reinvestirile sunt firave. Ochii vigilenți ai Statului văd sau mai respiră și ei, așa că patronul își face mendrele un timp. Când cade, e dus. Toți îl uită, toți îi dau cu piciorul, devine satiră. Blonda, pentru că nu investește, ci doar ciugulește, își trece examenele cu un Profesor care are fantezii. Nu se specializează pe chirurgie grea, că acolo ai nevoie de cap, ci la pus dinți. Se fac bani cu tona la pus dinți și la pus silicoane. Și dacă vrei să îți mănânci banii, îți iei asistenți buni, cărora le arunci cât trebuie, nu mai mult, și îți fac ei toată treaba.
Romanul începe ușor, se duce unde vrei tu, până la bunica blondei, până la mătușă-sa de la Târgoviște, un prieten al ei era fiul unui fotbalist celebru, într-o seară a întâlnit la un hotel un miliardar irlandez, care știa 6 limbi străine, dar și să își acopere urmele. Te oprești la ușa camerei lor sau pășești mai departe cu descrierea. Știi tot sau te faci că nu știi ce se petrece. E amanta tuturor sau a nimănui? Atotcunoașterea e a lui Dumnezeu, dar falșii romancieri presupun că sunt omniscienți. Și aceasta pentru că ei confundă intriga din capul lor cu adâncurile nesfârșite ale oamenilor. Și dacă un personaj face ce face și spune ce spune, acestea nu sunt la întâmplare, ci ele ies din adâncurile oamenilor. Pentru că ei pot face și pot spune lucruri neașteptate.
