Traduceri poetice (vol. 1) [11]
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
Traduceri poetice
(vol. 1)
*
Sylvia Plath[1], Metafore
Sunt o ghicitoare în nouă silabe,
un elefant, o casă greoaie,
un pepene plimbându-se pe doi cârcei.
O, fructe roșii, fildeș, lemn fin!
Pâinea asta e mare cu drojdia ei crescând.
Banii sunt proaspăt bătuți în această pungă groasă.
Sunt un mijloc, o scenă, o vacă la fătat.
Am mâncat o pungă cu mere verzi,
am urcat în tren și nu mai cobor.
Wisława Szymborska[2], Posibilități
poem tradus,
din poloneză în engleză,
de Stanislaw Baranczak
și Clare Cavanagh
Prefer filmele.
Prefer pisicile.
Prefer stejarii de-a lungul râului Warta.
Îl prefer pe Dickens în locul lui Dostoievski.
Prefer să-mi placă oamenii
decât să iubesc omenirea.
Prefer să țin la îndemână un ac și ață,
pentru orice eventualitate.
Prefer culoarea verde.
Prefer să nu susțin că rațiunea
este de vină pentru toate.
Prefer excepțiile.
Prefer să plec devreme.
Prefer să vorbesc cu doctorii despre altceva.
Prefer ilustrațiile vechi, cu linii fine.
Prefer absurditatea de a scrie poezii
absurdității de a nu scrie poezii.
Prefer, când vine vorba de dragoste,
aniversări nespecificate,
care pot fi sărbătorite în fiecare zi.
Prefer moraliștii
care nu-mi promit nimic.
Prefer bunătatea vicleană
celei prea încrezătoare.
Prefer pământul în haine civile.
Prefer țările cucerite în locul cuceririi.
Prefer să am niște rezerve.
Prefer iadul haosului în locul iadului ordinii.
Prefer basmele fraților Grimm
în locul primelor pagini ale ziarelor.
Prefer frunzele fără flori
în locul florilor fără frunze.
Prefer câinii cu cozile netăiate.
Prefer ochii deschiși la culoare,
deoarece ai mei sunt întunecați la culoare.
Prefer sertarele birourilor.
Prefer multe lucruri pe care
nu le-am menționat aici
în locul multor lucruri
pe care le-am lăsat și nespuse.
Prefer zerourile libere
în locul celor aliniate
în spatele unui cifru.
Prefer timpul insectelor
în locul timpului stelelor.
Prefer să bat în lemn.
Prefer să nu întreb cât timp
mai este și când.
Prefer să țin cont chiar
și de posibilitatea
ca existența să aibă propria
ei rațiune de a fi.
Louise Glück[3], Prima amintire
Demult, am fost rănită.
Am trăit ca să mă răzbun
pe tatăl meu, dar nu pentru ceea ce era el —
ci pentru ceea ce eram eu:
de la începutul timpurilor,
în copilărie, am crezut
că durerea însemna
că nu eram iubită.
Dar ea însemna
că eu iubeam.
[1] Am tradus poemul de aici: https://mypoeticside.com/show-classic-poem-22347. Despre autoare: https://en.wikipedia.org/wiki/Sylvia_Plath.
[2] Am tradus poemul de aici: https://www.szymborska.org.pl/en/wislawa/selected-poems/possibilities/. Despre autoare: https://pl.wikipedia.org/wiki/Wisława_Szymborska.
[3] Am tradus poemul de aici: https://readalittlepoetry.com/2011/09/01/first-memory-by-louise-gluck/. Despre autoare: https://ro.wikipedia.org/wiki/Louise_Glück.
