Dincolo de nisipuri [10]

Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri. Povestiri, Ed. Semne, București, 2002, 388 p.

*

În p. 295 autorul pune semnul de egalitate între juisarea feminină și spargerea cepei: „ar fi sărit din ea numai mieji albi, ca din cepele zdrobite pe colțul mesei”; Vajoga, p. 295, nume de bărbat; avea „cearcănele ca niște potire”, p. 298; „Cârciuma…e o iarbă pe gustul tuturor cailor”, p. 298, al tuturor băutorilor; „încăierări balcanice și curve cu umerii înveliți în șaluri de Orenburg”, p. 300. Оренбу́рг e în Rusia[1]. Date despre șalurile din mătase și păr de capră[2]; „visul tăcerii”, p. 301; „subsesivă”, p. 301, formă unică, negăsită online.

„sfârcul de țâță al coșmarelor”, p. 301; Zerlina Vișan, p. 305; Mala Portugal pe câmp, p. 307; Zerlina Vișan „era frumoasă ca ziua când primești arvuna pentru un cal pe care n-ai vrea să-l vinzi, dar de care vrei să scapi”, p. 310; din p. 312 începe Maria Custura; „Ruxandra resimțea plecarea fetei ca o durere plină de singurătate”, p. 313; Caragica Nicoară era pădurar, p. 317; „o undă de mângâiere din trecut”, p. 317; „Vinul…ține adăpost de vreme rea întocmai ca o căruță cu coviltir”, p. 317; „forța arogantă a veștilor rele”, p. 318.

La p. 321 începe Vrăbii-fluture; lichior de coacăze, p. 323; „Gura unui copil care a mâncat vreo zece pere din cele vreo câteva sute strânse în lăzi, pentru vânzare, e un complot al miresmelor”, p. 324; armăsarul Talaz, p. 326; „un miel alb, ca un sentiment fugar[,] în urma căruia rămâne doar abnegația speranței”, p. 326; filipinezii mănâncă căței, p. 326; din p. 327 începe În septembrie; luna era ca „o șuviță de slănină”, p. 328; „Mamaia Tasica, bătrână, subțirică, mișcându-se iute, ca inima porumbelului speriat”, p. 330.

câinele Tarzan, p. 330; motanul Cosi, p. 332; la p. 335 începe Arbori de pelin; când tai pepenele te bucuri de el ca atunci când deschizi o ladă de zestre, p. 335; Oprina, p. 336; „Cât de fraged sună iarba plină de rouă când o rupi[!]”, p. 336; Jenel Jarca, p. 337; „Între timp, în chiliile cerului, logica nopții se rupse, făcând loc unui răsărit de soare neverosimil”, p. 339; „Dumnezeu…asemeni unui profesor de geografie, ținuse strânsă sul în mână harta zilei, dădea [acum] drumul hărții să se desfășoare și să acopere tabla neagră”, p. 339; baba Leanca, p. 340; bărbatul avea „fața rotundă, lacomă de petreceri”, 340.


[1] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Orenburg.

[2] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Orenburg_shawl.