Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

kayseri evden eve nakliyat eşya depolama kayseri eşya depolama kayseri kiralık asansör

Categorie: Cărțile online ale familiei Picioruș Page 1 of 26

Evanghelia după Lucas

Pagina sursă a cărții.

*

În format PDF.

Studii literare (vol. 6)

Pagina sursă a cărții.

PDFTORRENT

*

Cuprins

Geneza creștină în opera lui Eminescu (3-7)

Noaptea de decemvrie (8-15)

Accente pe relația lui Blaga cu tradiția românească, spirituală și poetică (16-47)

Din nou Arghezi… (48-67)

Aci sosi pe vremuri (68-74)

Din ceas dedus/ Joc secund (75-79)

Psalmii lui Salomon (ediția liturgică)

*

Pagina sursă a cărții.

– PDF – TORRENT

*

Profeția hristologică (17, 21-44; 18, 5-9)

17:

21. Vezi, Doamne, și ridică-le lor pe Împăratul lor, pe fiul lui David! Întru vremea pe care ai ales-o Tu, Dumnezeule, ca să împărățească peste Israil, copilul Tău.

22. Și încinge-L pe El cu tărie, ca să-i sfărâme pe stăpânitorii cei nedrepți și să curățească Ierusalimul de neamurile care îl calcă în picioare întru pieire!

23. Ca întru înțelepciunea dreptății să-i scoată afară pe cei păcătoși din moștenire și să nimicească trufia celui păcătos ca pe vasele olarului.

24. Întru toiagul cel de fier să zdrobească toată firea lor și să nimicească neamurile cele fărădelege întru cuvântul gurii Sale.

25. Întru amenințarea Lui să fugă neamurile de la fața Sa și să-i certe pe cei păcătoși întru cuvântul inimii lor.

26. Și va aduna poporul cel sfânt, pe care îl va călăuzi întru dreptate, și va judeca semințiile poporului celui sfințit de Domnul Dumnezeul Său.

27. Și nu va îngădui să poposească încă nedreptatea în mijlocul lor și nu va locui cu ei tot omul care cunoaște răutatea. Căci îi va cunoaște pe ei, căci toți sunt fiii Dumnezeului lor.

28. Și îi va împărți pe ei întru semințiile lor pe pământ și cel pribeag și cel străin nu vor pribegi încă cu ei.

29. Va judeca popoarele și neamurile întru înțelepciunea dreptății Sale. [Pauză psalmică].

30. Și va avea popoare de neamuri pentru a-i robi Lui, sub jugul Său, și pe Domnul Îl va slăvi în cel binecunoscut de tot pământul și va curăți Ierusalimul întru sfințenie ca și la început.

31. Pentru a veni neamuri de la capătul pământului ca să vadă slava Sa, aducându-I ca daruri pe cei care au slăbit, pe fiii lui, și să vadă slava Domnului, cu care Dumnezeu l-a slăvit pe el.

32. Și El va fi peste ei Împăratul cel drept, învățat de către Dumnezeu, și nu va fi nedreptate în zilele Sale în mijlocul lor, căci toți sunt cei Sfinți și Împăratul lor este Hristosul Domnului.

33. Căci nu va nădăjdui în cal și în călăreț și în arc, nici nu Își va înmulți Lui aur, nici argint întru război, și întru mulțimea popoarelor nu Își va aduna nădejdi întru ziua războiului.

34. Domnul Însuși va fi Împăratul Său, căci El va fi nădejdea celui puternic, a celui cu nădejdea lui Dumnezeu. Și El va milui toate neamurile, care vor sta înaintea Lui întru frică.

35. Căci va lovi pământul cu cuvântul gurii Sale întru veac și va binecuvânta poporul Domnului întru înțelepciune, cu bucurie.

36. Și El va fi curat de păcat, ca să stăpânească poporul cel mare, să-i certe pe stăpânitori și să-i îndepărteze pe cei păcătoși întru tăria cuvântului Său.

37. Și nu va slăbi, în zilele Sale, întru Dumnezeul Său. Căci Dumnezeu L-a făcut pe El puternic întru Duhul Sfânt și înțelept în sfatul înțelegerii, cu tărie și dreptate.

38. Și binecuvântarea Domnului va fi cu El întru tărie și nu va slăbi.

39. Nădejdea Lui va fi în Domnul. Și cine poate împotriva Lui?

40. Cel tare în lucrurile Sale și puternic în frica lui Dumnezeu, păstorind turma Domnului în credință și dreptate. Și nu va lăsa să slăbească pe vreunul dintre ei în pășunea lor.

41. Îi va conduce întru dreptate pe toți ai lor și nu va fi în ei trufia, ca să se asuprească între ei.

42. Aceasta este bunacuviință a Împăratului lui Israil, pe care a cunoscut-o Dumnezeu: să-L ridice pe El în casa lui Israil, pentru ca să-l învețe pe el.

43. Cuvintele Sale au fost lămurite în foc mai mult decât aurul cel dintâi, cel de preț. În adunări va judeca poporul cel sfințit al semințiilor. Cuvintele Sale sunt precum cuvintele celor Sfinți în mijlocul popoarelor celor sfințite.

44. Fericiți sunt cei care au fost în zilele acelea, ca să vadă cele bune ale lui Israil, pe care Dumnezeu le va face în adunarea semințiilor.

18:

5. Să curățească Dumnezeul lui Israil întru ziua milei, întru binecuvântare, întru ziua alegerii, întru ridicarea Hristosului Său.

6. Fericiți sunt cei care au fost în zilele acelea, ca să vadă cele bune ale Domnului, pe care le va face neamului celui care vine,

7. sub toiagul învățăturii Hristosului Domnului, întru frica Dumnezeului Său, întru înțelepciunea Duhului și a dreptății și a tăriei.

8. Ca să-l îndrepte pe om în lucrurile dreptății, întru frica lui Dumnezeu, și să-i pună pe ei, pe toți, înaintea Domnului.

9. Ca ei să fie neamul cel bun, întru frica lui Dumnezeu, în zilele milei.

Psalmii lui Salomon (ediția științifică)

*

Pagina sursă a cărții.

PDF – EPUB –  TORRENT

*

Strigat-am către Domnul în[tru] necazul meu, [strigat-am până] întru sfârșit către Dumnezeu, întru punerea peste [mine a mâinilor] celor păcătoși (p. 4).

Binecuvântați pe Dumnezeu cei care vă temeți de Domnul în[tru] înțelegere! Că mila Domnului [este] în cei care se tem de El cu judecată, ca să pună deoparte între cel Drept și cel păcătos [și] să răsplătească celor păcătoși întru veac după faptele lor și să-l miluiască pe cel Drept, [izbăvindu-l] de smerirea celui păcătos, și să răsplătească celui păcătos pentru cele pe care [el] i le-a făcut celui Drept (p. 8).

Psalmul cel bun lui Dumnezeu [este] din inima cea bună (p. 10).

S-a poticnit cel Drept și a fost îndreptat de Domnul. A căzut și privește ce îi va face lui Dumnezeu. Supraveghează de unde va veni mântuirea sa. […] S-a poticnit cel păcătos și își blestemă viața sa, ziua nașterii sale și chinurile nașterii maicii [sale]. A adăugat păcate peste păcate vieții sale [și] a căzut, că rea [este] căderea lui și nu se va [mai] ridica. […] Dar cei care se tem de Domnul se vor ridica întru viața cea veșnică și viața lor [este] în[tru] lumina Domnului și nu se va sfârși încă (p. 10-11).

Cel prisositor în[tru] cuvinte, cel prisositor în[tru] semn mai mult [decât] toți, cel aspru în cuvinte să osândească pe cei păcătoși în[tru] judecată (p. 12).

Iar ochii lor [sunt] ca șarpele asupra casei bărbatului în[tru] bună așezare. […] Nu se satură sufletul său, ca Iadul [nu se satură], în toate acestea. […] Ochii celor care sunt fățarnici să-i scoată corbii. Că[ci] au pustiit în[tru] necinste multe case ale oamenilor și le-au risipit în[tru] pofta lor. Și nu și-au amintit de Dumnezeu și nu s-au temut de Dumnezeu în toate acestea și L-au urgisit pe Dumnezeu și L-au întărâtat. Să-i îndepărteze pe ei de pe pământ, că[ci] sufletele celor nevinovați le fățărniceau [cu] înșelăciune (p. 13-14).

În[tru] necazul nostru Te vom chema pe Tine întru ajutor și Tu nu vei întoarce rugăciunea noastră, că Tu ești Dumnezeul nostru. Să nu îngreui mâna Ta asupra noastră, ca să nu păcătuim pentru întristare[a noastră]. Și [chiar] dacă nu ai să Te întorci [către] noi, nu ne vom îndepărta [de Tine], ci la Tine vom veni. Chiar dacă am să flămânzesc, către Tine voi striga, Dumnezeu[le], și Tu îmi vei da mie (p. 16).

S-a îndreptat Dumnezeu în[tru] judecățile Sale, în[tre] neamurile pământului, și cei Cuvioși ai lui Dumnezeu [sunt] ca mieii în[tru] nerăutate în mijlocul lor. Cel vrednic de laudă [este] Domnul, Cel care judecă tot pământul în[tru] dreptatea Sa. Iată acum, Dumnezeu[le], ne-ai arătat nouă judecata Ta în[tru] dreptatea Ta, văzut-au ochii noștri judecățile Tale, Dumnezeu[le]! Îndreptat-am numele Tău cel cinstit întru veci, că Tu [ești] Dumnezeul dreptății, judecându-l pe Israil întru învățătură. Întoarce, Dumnezeu[le], mila Ta peste noi și îndură-Te de noi! (p. 23-24).

Lucrurile noastre [sunt] în[tru] alegere și [întru] puterea sufletului nostru, [ca] să facem dreptate și [sau] nedreptate în[tru] lucrurile mâinilor noastre. Iar [Tu], în[tru] dreptatea Ta, îi cercetezi pe fiii oamenilor. Cel care face dreptate își strânge comoara vieții lui lângă Domnul, iar cel care face nedreptate însuși [este] răspunzător al sufletului [său aflat] în[tru] pieire. Căci judecățile Domnului [sunt] în[tru] dreptate [pentru] fiecare om și [fiecare] casă (p. 25).

Cu cine vei fi bun, Dumnezeu[le], dacă nu [cu] cei care Îl cheamă pe Domnul? Curăți-vei de păcate sufletul în[tru] mărturisire, în[tru] vindecările prin mărturisire, că[ci] rușinea [este asupra] noastră și [asupra] fețelor noastre pentru toate (p. 25-26).

Fericit [este] omul de care Domnul Și-a amintit în[tru] mustrare și l-a înconjurat de la calea cea rea în[tru] bici, [ca el] să se curățească de păcat [și] să nu-l înmulțească. Cel care își gătește spatele întru bice va fi curățit, căci Domnul [este] bun [cu] cei care Îi rabdă învățătura (p. 27).

Să îndepărteze Dumnezeu de la cei nevinovați buzele celor fărădelege în[tru] nedumerire și să se împrăștie oasele celor clevetitori de la cei care se tem de Domnul. În văpaia focului să piară limba cea clevetitoare de la cei Cuvioși. Să păzească Domnul sufletul cel liniștit, urându-i [care îi urăște] pe cei nedrepți, și să-l îndrepte Domnul pe omul făcând pace în[tru] casa [sa] (p. 30).

Paradisul Domnului [sunt] pomii vieții, [sunt] cei Cuvioși ai Lui. […] Dar nu [sunt] așa cei păcătoși și cei fărădelege, care au iubit ziua în[tru] împărtășirea de păcatul lor. În micimea putreziciunii [este] pofta lor și nu și-au adus aminte de Dumnezeu. Că[ci] căile oamenilor [sunt] cunoscute înaintea Lui pururea și cămările inimii le cunoaște înainte [ca ele] să fie (p. 33).

În necazul meu am chemat numele Domnului. Întru ajutorul Dumnezeului lui Iacov am nădăjduit și am fost mântuit. Că[ci] nădejdea și scăparea celor săraci [ești] Tu, Dumnezeu[le]. Căci cine este tare, Dumnezeu[le], dacă nu are să se mărturisească Ție în[tru] adevăr? Și ce om [este] puternic, dacă nu are să se mărturisească numelui Tău? (p. 35).

Străpunsu-m-a ca țepușa calului întru privegherea Sa. [Căci] Mântuitorul și Apărătorul meu în toată vremea m-a mântuit pe mine. Mărturisi-mă-voi Ție, Dumnezeu[le], că m-ai ajutat întru mântuire și nu m-ai socotit cu cei păcătoși întru pieire. Să nu îndepărtezi mila Ta de la mine, Dumnezeu[le], nici pomenirea Ta de la inima mea până la moarte (p. 37-38).

Cârtirea și împuținarea sufletului întru necaz îndepărtează-le de la mine! Dacă voi păcătui, [dă-mi mie] în[tru] a Te învăța pe Tine, întru întoarcere[!] Și [cu] bunăvoire [și] cu voioșie întărește sufletul meu! Când Tu ai să întărești sufletul meu, [atunci] îmi va fi de ajuns ceea ce ai dat. Că[ci] dacă Tu nu ai să întărești, cine va îndura învățătura întru goliciune? […] [Iar] când îndură cel Drept, întru acestea va fi miluit de către Domnul (p. 38-39).

Vezi, Doamne, și ridică-le lor pe Împăratul lor, pe fiul lui David! Întru vremea pe care ai ales-0 Tu, Dumnezeu[le], [ca] să împărățească peste Israil, copilul Tău. Și încinge-L pe El [cu] tărie, [ca] să-i sfărâme pe stăpânitorii cei nedrepți [și] să curățească Ierusalimul de neamurile care îl calcă în picioare în[tru] pieire! [Ca] în[tru] înțelepciunea dreptății să-i scoată afară pe cei păcătoși din moștenire [și] să nimicească trufia celui păcătos ca pe vasele olarului. În[tru] toiagul cel de fier să zdrobească toată firea lor [și] să nimicească neamurile cele fărădelege în[tru] cuvântul gurii Sale. În[tru] amenințarea Lui să fugă neamurile de la fața Sa și să-i certe pe cei păcătoși în[tru] cuvântul inimii lor. Și va aduna poporul cel sfânt, pe care îl va călăuzi în[tru] dreptate, și va judeca semințiile poporului [celui] sfințit de Domnul Dumnezeul Său (p. 42).

Fericiți [sunt] cei care au fost în zilele acelea, [ca] să vadă cele bune ale Domnului, pe care o [le] va face neamului celui care vine, sub toiagul învățăturii Hristosului Domnului, în[tru] frica Dumnezeului Său, în[tru] înțelepciunea Duhului și a dreptății și a tăriei (p. 46).

Studii literare (vol. 5)

Pagina sursă a cărții.

PDF – TORRENT

*

Cuprins

Poezia Psaltirii și descoperirile astronomice recente / 3 – 8 /

De ce a scris Cantemir „Istoria ieroglifică”? / 9 – 13 /

Câteva precizări despre natura paradisiacă la Eminescu / 14 – 20 /

Din nou despre Mortua est! / 21 – 36 /

Eminescu: de la Eon la Hyperion / 37 – 51 /

Eminescu: creație și mântuire / 52 – 70 /

Geneza creștină în opera lui Eminescu [4]  / 71 – 75 /

Paradoxurile lui I. L. Caragiale sau despre tragi-comedie / 76 – 86 /

Caragiale… / 87 – 89 /

De la Melancolie la Plumb sau de la Eminescu la Bacovia / 90 – 96 /

De la convenții la substanța literară / 97 – 99 /

Bacovia post-Bacovia: ieșirea din infern / 100 – 125 /

Lucian Blaga: trei arte poetice și alte poeme / 126 – 139 /

Erori critice intenționate… / 140 – 143 /

Lauda grădinii de îngeri / 144 – 146 /

Deodată am auzit ploaia venind / 147 – 149 /

Curcubeiele deșertului / 150 – 155 /

Sfârșitul postmodernismului / 156 – 157 /

Twitter pentru azi (vol. 8)

*

Pagina sursă a cărții.

PDF – TORRENT

*

Orice faptă bună a noastră este întărirea noastră de către Dumnezeu, iar orice păcat al nostru e propriul nostru eșec, propria noastră catastrofă.

Tinerii nu au nevoie de Biserică pentru că nu au nevoie de ei înșiși. Numai când se trezesc din buna impresie despre ei înșiși o caută.

Misiunea Bisericii produce mai întâi ceartă în familie. Dacă unul devine credincios, ceilalți vor fi împotrivă. Așa că începutul este cearta.

Ajutorul real e când îi răspunzi omului pe înțelesul său și la nevoia lui punctuală. Când îl luminezi cu privire la ceea ce trebuie să facă.

Aversiunea față de celălalt se vede cel mai bine în neputința de a-i rosti numele.

În ajutorul tău

Pagina sursă a cărții.

Cartea cuprinde 110 poeme.

În format PDF – EPUB – KINDLETORRENT.

*

Domnul ne-a spus
să nu nădăjduim nimic
în schimbul faptelor noastre
celor bune [Lc. 6, 35, BYZ].
Să nu îi iubim pe alții,
pentru ca ei să ne iubească.
Să nu împrumutăm pe cineva cu adevăruri
și să așteptăm să ne admire.
Pentru că oamenii vor mânca
iubirea noastră și vor pleca. Mulți vor pleca.
Câți nu au recunoștință vor pleca. Dar noi să nu ne amărâm inima că ei fac asta, că ei pleacă, pentru că poruncile Lui sunt viața noastră. Și noi trebuie să împlinim poruncile Lui
pentru ca El să locuiască în noi
și nu pentru ca oamenii
să ne îmbrățișeze,
să ne laude,
să ne vorbească de bine.

*

O, ce pedeapsă mare vor lua
de la Dumnezeu predicatorii
aceia care se luptă cu Biserica!
Cei care mint cu Scriptura în mână,
care o răstălmăcesc pe măsura propriilor lor
înșelări, care se luptă cu
adevărul lui Dumnezeu ziua și noaptea.
Ce folos că sunt volubili?
Ce folos că ei „țin sabatul”
sau cred că au fost „botezați cu Duhul Sfânt”
sau că botezul lor
„are de-a face” cu Biserica? Dacă stau afară
de Biserică, ei luptă împotriva ei
și a lui Dumnezeu!
Pentru că Biserica nu poate fi reînființată,
Biserica nu poate fi redusă
la mintea omului păcătos,
pentru că ea este
sădirea Lui de viață în oameni,
la Cincizecime, și ea a ajuns până la noi ca
viața noastră cu Dumnezeu.
Biserica e aici: e Biserica Ortodoxă!
Biserica lui Dumnezeu e
Biserica Sfinților Apostoli
și a Sfinților Părinți,
e Biserica tuturor Îngerilor
și a Sfinților Lui!
Cine poate „să inventeze”
ceva mai bun decât sfințenia?
Cine poate să dorească „ceva mai mult”
decât îndumnezeirea sa?
O, ce pedeapsă vor lua de la El
predicatorii plini de o veselie hulpavă!
O, ce Iad își caută ei cu febrilitate,
în orice predică prin care
se rănesc de moarte!

*

S-au urcat în 385 până la Catedrală.
S-au urcat până la refuz. I-au strivit
pe cei din jur, pentru că ei, ele,
merg la Catedrală,
ca să treacă prin altar.
Fascinație pentru ce nu au voie.
Dreptul lor de după sfințire.
Pentru că la Catedrală merg
și nu în altă parte.
Nu i-a răspuns fiicei ei,
pentru ca să nu o certe că ea,
femeie bătrână și bolnavă,
s-a dus la Catedrală.
Dar ea s-a dus ca să îi fie bine,
a stat 3 ore la rând,
și a intrat prin altar
și a văzut cum e,
că e Catedrala noastră,
a poporului.
La care, cea de lângă ea,
a vorbit așa, în general,
despre ce pedepse vor primi,
dacă vor vorbi anapoda
despre acest mare
eveniment eclesial.
La întoarcere,
toți au vrut să intre
în 385 până la Unirii.
Au ținut autobuzul pe loc,
pentru că doreau
să intre buluc înăuntru.
Ironiile au început imediat
să-i îmbrățișeze
și au fost împinși să coboare.
Unii au coborât, alții nu.
Guralivi și guralive. Erau bucuroși
că au fost la Catedrală și nu le păsa
că unii se întorc de la muncă
și n-au chef de bucurii sfinte.
Bucuria lor a devenit publică.
Ei au fost, dar s-au și întors!

*

„Nu avea chip,
nici frumusețe” [Is. 53, 2, LXX].
Avuseseră grijă fariseii, cărturarii, romanii
să Îl pună la punct.
Cel mai mare părea
„necinstit” [Is. 53, 3, LXX].
Părea „lipsit [mai mult]
decât toți oamenii” [Ibidem].
De aceea, fariseismul, până azi,
este eligibil, în ciuda inconsistenței sale.
Iar cărturarul fără carte e respectabil,
chiar dacă noi, cu toții, îl numim plagiator.
Pe când dreptul, fie el și roman, e interpretabil,
te duce cu vorba în mod prozaic
și te scoate
afară din casă
pe chichițe avocățești.
Dar El a înviat a treia zi,
ca un Biruitor, și S-a înălțat
în sânul Treimii,
de acolo de unde
nu S-a despărțit niciodată!

*

Să nu fii șosea pentru câtă viteză e la noi!
Să nu fii autostradă pentru câte figuri avem!
Camera de luat vederi nici nu ne vede.
Ne place să murim în stil mare:
contorsionați,
cu smurdul călare pe noi,
revărsați pe toată șoseaua, dar
și prin porumbiște.
Ne place să murim în plină tinerețe,
în plină viață.
Ne plac mamele îndoliate,
toată familia noastră gemând,
un cortegiu funerar baban,
ca pentru teribiliști.
Ne place viteza ce ține cât moartea.
Ne place viteza de proști ce suntem.
Altă metaforă nu vrem
să vă spunem,
decât că am murit degeaba.

Page 1 of 26

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno