Opera Sfântului Ierarh Gregorius de Tours

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Cursuri
de teologie ortodoxă
(vol. 1)

*

Opera Sfântului Ierarh Gregorius de Tours

În Patrologia Latina, vol. al 71-lea îi este dedicat Sfântului Ierarh Georgius Florentius Gregorius [30 noiembrie c. 538 – 17 noiembrie 594], Episcopul de Turonensis[1], care astăzi este orașul Tours din vestul Franței[2]. Și în acest volum ni se indică 7 opere ale Sfântului Gregorius, iar despre alte 6 opere ni se spune că îi sunt „atribuite” lui[3].

Cele 7 opere ale Sfântului Ierarh Gregorius din PL 71 sunt următoarele:

1. Historiæ ecclesiasticæ francorum libri decem [Istoria bisericească a francilor (în) 10 cărți], col. 161-572;

2. Historia francorum epitomata [Istoria francilor rezumată], col. 573-604;

3. Libri miraculorum libri duo [Cărțile minunilor (în) două cărți], col. 705-828. Prima carte se numește De gloria Beatorum Martyrum [Despre slava Fericiților Mucenici] și e formată din 107 capitole, col. 705-800, pe când a doua carte se numește De passione, virtutibus et gloria Sancti Juliani Martyris [Despre pătimirea, virtuțile și slava Sfântului Mucenic Julianus], care a pătimit pe 28 august 304[4], col. 801-828. Viața Sfântului Julianus e în 50 de capitole;

4. De gloria Beatorum Confessorum [Despre slava Fericiților Mărturisitori], o carte în 112 capitole, col. 827-910;

5. Epistola in quatuor libris de virtutibus Sancti Martini Episcopi [Epistola în 4 cărți despre virtuțile Sfântului Episcop Martinus (de Tours)], col. 913-1008;

6. Vitæ Patrum seu Liber de vita quorumdam Feliciosorum [Viața Părinților sau Carte despre viața celor Fericiți], în 20 cap., col. 1009-1096;

7. Fragmenta commentarii in Psalmos [Fragmente (din) comentariul la Psalmi], col. 1097-1098.

Celelalte 6, „atribuite” lui, sunt:

1. Præfatio in librum miraculorum Beati Andreæ Apostoli [Prefață la cartea minunilor Fericitului Apostol Andreas], col. 1099-1102;

2. Liber de passione, virtutibus et gloria Sancti Juliani Martyris [Carte despre pătimirea, virtuțile și slava Sfântului Mucenic Julianus], col. 1103-1106;

3. In vitam Sanctorum septem dormientium [Despre viața celor 7 Sfinți adormiți], col. 1105-1118;

4. Incipit prologus in Vitam Beati Maurilii Episcopi et Confessoris [Începutul prologului de la Viața Fericitului Episcop și Mărturisitor Maurilius[5]], col. 1117-118;

5. Antiphona de Sanctis Medardo et Gildardo Episcopis [Antifonul Sfinților Episcopi Medardus și Gildardus], pomeniți pe 8 iunie, col. 1117-1118;

6. Vita Sancti Aridii Abbatis [Viața Sfântului Stareț Aridius], col. 1119-1150.

Au fost publicate recent, în limba engleză, trei traduceri din Sfântul Gregorius de Tours:

1. Gregory of Tours, Glory of the Martyrs [Slava Mucenicilor], translated with an introduction and notes by Raymond Van Dam, col. Translated Texts for Historians, vol. 4, Pub. Liverpool University Press, Liverpool, 2004, 117 p.;

2. Gregory of Tours, Glory of the Confessors [Slava Mărturisitorilor], translated with an introduction and notes by Raymond Van Dam, col. Translated Texts for Historians, vol. 5, Pub. Liverpool University Press, Liverpool, 2004, 98 p.;

3. Gregory of Tours, Life of the Fathers [Viața Părinților], translated with introduction and notes by Edward James, second edition, Pub. Liverpool University Press, Liverpool, 2007, 142 p.

În limba română avem Sfântul Grigorie de Tours, Vita Patrum.Viața Părinților, cu o introd. de Părintele Serafim Rose, ilustrații de Părintele Damaschin, trad. din lb. engl. de Petrișor Ilina, Ed. Sofia & Cartea ortodoxă, București, 2004, 366 p.

Tot recent s-a publicat cartea A Companion to Gregory of Tours, in col. Brill’s Companions to the Christian Tradition, vol. 63, edited by Alexander Callander Murray, Pub. Brill, Leiden | Boston, 2015, 667 p. Și în această ultimă carte citată, opera Sfântului Gregorius de Tours e următoarea:

1. De cursu stellarum [Despre cursul stelelor],

2. Liber in gloria Confessorum,

3. Liber in gloria Martyrum,

4. Libri historiarum X,

5. Liber de miraculis Beati Andreae Apostoli,

6. Passio Sanctorum Martyrum septem dormientium,

7. In Psalterii tractatum commentarius,

8. Liber de passione et virtutibus Sancti Iuliani Martyris,

9. Libri i-iv de virtutibus Sancti Martini Episcopi,

10. Liber Vitae Patrum[6].

Capitolul 1 al cărții A Companion to Gregory of Tours [Un companion[7] al Sfântului Gregorius de Tours] a fost scris de Martin Heinzelmann și se numește Gregory of Tours: The Elements of a Biography [Gregorius de Tours: Elementele unei biografii][8]. Și acesta ne spune că Istoria bisericească a francilor are 443 de capitole[9].

Al 3-lea capitol al cărții a fost scris de Alexander Callander Murray. Și acesta afirmă că Sfântul Gregorius și-a terminat Istoria bisericească în 594, pe când avea 21 de ani de episcopat și care este și anul adormirii sale[10].

Walter Goffart, citându-l pe Bruno Krusch, ne spune că Sfântul Gregorius și-a intitulat cartea De cursibus ecclesiasticis [Despre cursurile bisericești]. Și ea a fost publicată în 1853 sub numele De cursu stellarum, după un singur manuscris, lipsind numele autorului[11]. Barbara Obrist ne dă însă o listă de 10 manuscrise ale cărții De cursibus ecclesiasticis[12].

Sfântul Gregorius de Tours a fost Episcop între 573-594 și e pomenit pe 17 noiembrie[13].


[1] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Gregory_of_Tours.

[2] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Tours.

[3] PL 71, pagina de cuprins.

[4] PL 71, col. 801, n. a.

[5] E vorba de Sfântul Maurilius, Episcopul de Mediolanensis, cf. PL 71, col. 1117.

[6] A Companion to Gregory of Tours, ed. cit. supra, p. XIV.

[7] Un însoțitor în călătorie.

[8] A Companion to Gregory of Tours, ed. cit. supra, p. 7.

[9] Idem, p. 8.

[10] Idem, p. 63.

[11] Walter Goffart, The Narrators of Barbarian History [Povestitorii istoriei barbare] (A.D. 550-800). Jordanes, Gregory of Tours, Bede, and Paul the Deacon, Pub. Princeton University Press, Princeton, 1988, p. 131.

[12] Barbara Obrist, Les manuscrits du «De cursu stellarum» de Grégoire de Tours et le manuscrit, Laon, Bibliothèque municipale 422, en rev. Scriptorium, 2002, 56-2, p 336-341.

A se vedea: https://www.persee.fr/doc/scrip_0036-9772_2002_num_56_2_1967.

[13] Cf. https://orthodoxwiki.org/Gregory_of_Tours.

Sfântul Profet Miheas și cartea sa

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Cursuri
de teologie ortodoxă
(vol. 1)

*

Sfântul Profet Miheas și cartea sa

1. Numele său

În grafie greacă, numele Sfântului Profet vechitestamentar este Μιχαίας [Miheas][1] și este pomenit pe 14 august[2]. Pentru că, în grafie ebraică, numele său este ‎מִיכָה [Mikah][3]. Și Mikah e forma prescurtată a numelui  מִיכָיְהוּ [Mikaihu][4], care înseamnă „Cine este ca Yah?”[5]. Iar Yah e forma prescurtată de la Yahweh[6] [יַהְוֶה][7], de la numele lui Dumnezeu. Așadar, numele său înseamnă: „Cine este ca Dumnezeu?”, fiind un nume teoforic. Și numele teoforice sunt cele care poartă în ele numele lui Dumnezeu[8].

2. Despre viața sa

Sfântul Profet Miheas a trăit în Ierusalim între 748-696 î. d. Hr.[9], adică timp de 52 de ani. În timpul împăraților Ioatam [Ἰωαθάμ], Ahaz [Ἀχάζ] și Ezechias [Ἐζεκίας] [Mih. 1, 1, LXX]. A fost din seminția lui Iudas, născându-se în localitatea Μορασθῆ [Morasti][10]. În WTT, locul de naștere al Sfântului Miheas este מֹּ֣רַשְׁתִּ֔י [Moraști] [Mik. 1, 1, WTT]. E vorba de מוֹרֶשֶׁת גַּת [Moreșet Gat], care era un oraș din Iudas, fiind situat în regiunea Șefelah [שְּפֵלָה], între Tel Lakiș și Achziv[11].

Sfântul Miheas a profețit aproape de vremea în care a profețit și Sfântul Isaias și a prevestit distrugerea Samariei[12]. A fost contemporan cu Sfinții Profeți Isaias, Amos și Osie. Iar Sfântul Profet Ieremias, care a profețit la circa 30 de ani după Sfântul Miheas, știa că Miheas a fost din Morasti și că a profețit în timpul lui Ezechias[13].

Sfântul Miheas a fost prins și omorât prin spânzurare în timpul împăratului Ioram [Ἰωράμ]. Rudele sale i-au luat trupul și l-au îngropat în Morasti, în localitatea sa natală[14]. Sfintele sale Moaște au fost aflate, prin descoperire dumnezeiască, în timpul Sfântului Împărat Teodosios cel Mare, dimpreună cu Sfintele Moaște ale Sfântului Profet Amvacum[15].

În Mineiul pe august, ediția 1894, românească, ni se spune că Sfântul Miheas a profețit 84 de ani și a trăit cu 660 de ani înainte de nașterea Domnului. Și el a fost omorât de Ioram, fiul lui Ahaab, prin spânzurare[16].

Sfântul Epifanios al Ciprului, în ΠΕΡΙ ΤΩΝ ΠΡΟΦΗΤΩΝ, ΠΩΣ ΕΚΟΙΜΗΘΗΣΑΝ ΚΑΙ ΠΟΥ ΚΕΙΝΤΑΙ [Despre Profeți: cum au murit și cum au fost îngropați], ne spune că Sfântul Profet Miheas s-a născut în Morati [Μωραθεὶ], din seminția lui Efraim, a fost omorât în timpul lui Ioram, fiul lui Ahaab, și a fost înmormântat la Morati[17].

3. Cartea sa profetică

În LXX, cartea Sfântului Miheas e situată între cea a lui Amos și cea a lui Ioil, pe când în WTT e între Ionah [יוֹנָ֥ה] și Nahum [נַח֖וּם]. În LXX, cartea Sfântului Miheas are 7 capitole, care sunt formate din 105 versete (16 + 13 + 12 + 14 + 14 + 16 + 20). Și Sfântul Miheas „a văzut pentru Samaria și pentru Ierusalim [εἶδεν περὶ Σαμαρείας καὶ περὶ Ιερουσαλημ]” [Mih. 1, 1, LXX], adică a avut vedenie pentru ele. Iar cine are vedenii, acela vede cu adevărat, pentru că primește descoperiri de la Dumnezeu.

Sfântul Miheas a profețit faptul că „Domnul iese din locul Său [Κύριος ἐκπορεύεται ἐκ τοῦ τόπου Αὐτοῦ] și va coborî [καὶ καταβήσεται] și va încăleca peste înălțimile pământului [καὶ ἐπιβήσεται ἐπὶ τὰ ὕψη τῆς γῆς]” [Mih. 1, 3, LXX]. Domnul a ieșit din transcendența Sa, pentru că S-a întrupat pentru noi și pentru mântuirea noastră. El a coborât până la noi, pentru că S-a întrupat și S-a făcut om, dar a rămas nedespărțit de Tatăl și de Duhul după dumnezeirea Lui. În coborârea Lui la noi, El a rămas nedespărțit de Tatăl și de Duhul Sfânt. Pentru că El este Dumnezeu și om.

Fiul a coborât, S-a făcut om, dar, prin înălțarea Sa cu trupul la cer, de-a dreapta Tatălui, El a încălecat peste înălțimile pământului și ale întregii creații.

Coborârea Lui la noi se vede și în Mih. 1, 9: „pentru că a venit până la Iudas și a atins până la poarta poporului Meu, până la Ierusalim”. Domnul a propovăduit în Ierusalim, dar a fost răstignit în afara cetății. Așa după cum El Însuși profețise: „Dar [δὲ], mai întâi [πρῶτον], este de trebuință [ca] El să pătimească multe [δεῖ Αὐτὸν πολλὰ παθεῖν] și să fie aruncat afară de neamul acesta [καὶ ἀποδοκιμασθῆναι ἀπὸ τῆς γενεᾶς ταύτης]” [Lc. 17, 25, BYZ]. Afară din cetate.

Ierusalimul și Samaria apar în 1, 1. Apoi în 1, 5. Apar, deopotrivă, și Iacov și Israil [1, 5; 2, 7; 2, 12; 3, 1; 3, 8 etc]. Bitleemul [Βηθλεεμ] e casa lui Efrata [Εφραθα] [Mih. 5, 1]. În limba ebraică, בֵּית לֶחֶם [Bet Lehem] este Casa Pâinii[18]. Pentru că Pâinea cea adevărată este „pâinea cea vie, care s-a coborât din cer” [In. 6, 51, BYZ], adică Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Tatălui, Care ni Se dă nouă ca Mâncare și Băutură euharistice. Iar אֶפְרָתָה [Efratah] este la 12 kilometri sud de Ierusalim, între Bitleem și Hebron [חֶבְרוֹן][19].

Profeția hristologică de la Mih. 5, 1, în LXX, arată astfel: „Și tu [καὶ σύ], Bitleeme [Βηθλεεμ], casa lui Efrata [οἶκος τοῦ Εφραθα], împuținat ești a fi în[tre] miile lui Iudas [ὀλιγοστὸς εἶ τοῦ εἶναι ἐν χιλιάσιν Ιουδα]. [Dar] din tine Mie Îmi va ieși a fi întru stăpânitor în Israil [ἐκ σοῦ Μοι ἐξελεύσεται τοῦ εἶναι εἰς ἄρχοντα ἐν τῷ Ισραηλ] și ieșirile Lui [sunt] dintru început, din zilele veacului [καὶ αἱ ἔξοδοι Αὐτοῦ ἀπ᾽ ἀρχῆς ἐξ ἡμερῶν αἰῶνος]”.

Când Irodis a vrut să știe unde are să Se nască Hristos [Mt. 2, 4], arhiereii și cărturarii i-au spus: „Ἐν Βηθλεὲμ τῆς Ἰουδαίας [În Bitleemul Iudeii]” [Mt. 2, 5, BYZ]. Pentru că știau de la Sfântul Miheas. Iar Domnul este Stăpânitorul tuturor popoarelor și nu doar al Israilului! Însă El S-a născut după umanitatea Sa în Israil, iar ieșirea Lui este întruparea Sa. Dar când Sfântul Miheas vorbește, în același loc, la 5, 1, despre „ieșirile Lui” de la începutul creației, se referă la revelațiile Sale față de Sfinții Lui. Căci începând cu Sfinții Protopărinți Adam și Eva, Domnul S-a descoperit Sfinților Lui în mod extatic. El le-a vorbit în slava Lui și i-a învățat cele ale Sale.

Sintagma „pământul lui Nevrod [τὴν γῆν τοῦ Νεβρωδ]” apare în Mih. 5, 5, LXX. Prima apariție textuală în LXX a lui Nevrod e în Fac. 10, 8. Are 4 apariții textuale în LXX: Fac. 10, 8; 10, 9; I Cron. 1, 10 și Mih. 5, 5.

În Fac. 10, 8, LXX ni se spune: „Iar Hus a născut pe Nevrod [Χους δὲ ἐγέννησεν τὸν Νεβρωδ]. [Și] acesta a început a fi uriaș pe pământ [οὗτος ἤρξατο εἶναι γίγας ἐπὶ τῆς γῆς]”. În WTT, Nevrod este ‎נִמְרֹ֑ד [Nimrod], iar Hus este Kuș [כ֖וּשׁ] [Bereșit 10, 8]. În VUL, în Fac. 10, 18, avem Nemrod și Chus. KJV a preluat Nimrod și Cush.

Dealurile trebuie să asculte „judecata Domnului [τὴν κρίσιν τοῦ Κυρίου]” [Mih. 6, 2, LXX]. Cei care se cred „înalți”, care se cred „Drepți”, care se cred „verticali” trebuie să se pocăiască și să se pregătească de judecata Domnului. Căci judecata Lui e dreaptă și desăvârșită. Iar „glasul Domnului [în] cetate va fi chemat [φωνὴ Κυρίου τῇ πόλει ἐπικληθήσεται] și va mântui [pe cei care] se tem de numele Său [καὶ σώσει φοβουμένους τὸ ὄνομα Αὐτοῦ]” [Mih. 6, 9, LXX]. Pentru că Domnul îi mântuie în mod personal pe oameni. Și glasul Domnului va fi chemat în cetatea sufletului nostru, pentru ca să ne călăuzească pe noi spre tot lucrul cel bun. Fiindcă mântuirea noastră ține de frica de Dumnezeu, ține de evlavia față de El, ține de relația reală cu El.

În 7, 18, LXX, în antepenultimul verset al cărții sale, Sfântul Miheas întreabă: „Cine [este] Dumnezeu precum [ești] Tu [τίς Θεὸς ὥσπερ Σύ], scoțând nedreptățile [ἐξαίρων ἀδικίας] și covârșind neevlaviile celor rămași ai moștenirii Tale [καὶ ὑπερβαίνων ἀσεβείας τοῖς καταλοίποις τῆς κληρονομίας Αὐτοῦ]?”. Cine este Dumnezeu Preamilostiv ca Tine? Și „nu a ținut întru mărturie urgia Sa [οὐ συνέσχεν εἰς μαρτύριον ὀργὴν Αὐτοῦ], că[ci] voitor de milă este [ὅτι θελητὴς ἐλέους ἐστίν]” [Mih. 7, 18, LXX]. Și simțim mila Lui în fiecare clipă a vieții noastre. Pentru că El ne iartă îndelung și ne așteaptă îndelung îndreptarea noastră.

4. Comentarii patristice la cartea Sfântului Profet Miheas

Sfântul Chirillos al Alexandriei, care e pomenit pe 9 iunie[20], are un comentariu la Sfântul Miheas, publicat în PG 71, col. 639-776. Și aici el spune că Sionul era tipul Bisericii[21]. Că El indica în mod tainic Biserica creștină. Pe când „muntele Domnului [τὸ ὄρος τοῦ Κυρίου]” de la 4, 1 este tot Biserica lui Dumnezeu.

Sfântul Teodoritos al Cirosului are și el un comentariu la Sfântul Miheas: în PG 81, col. 1741-1786. Unde ne spune că Sfântul Miheas a profețit pe când a profețit și Sfântul Osie[22].

Traducerea latină a cărții Sfântului Miheas, făcută de Sfântul Hieronymus, este în PL 28, col. 1043-1050. Pe când comentariul său la Sfântul Miheas, în două cărți, e în PL 25, col. 1151-1230. Pentru Sfântul Hieronymus, numele de Miheas înseamnă smerenie [humilitas][23], pe când Morasthi înseamnă moștenitor [haeredem][24]. A doua carte a comentariului său începe de la Mih. 4, 8[25].

Ephrata înseamnă cel care vede[26] sau purtător de rod[27]. Căci cel care vede prin slava lui Dumnezeu, acela e purtător de Dumnezeu. Pentru că are în sine roadele cele duhovnicești ale virtuților.

Balac înseamnă lins, pe când Moab: apa părintească[28]. Balaam înseamnă poporul este deșert, pe când Beor înseamnă în piele. Galgala înseamnă învolburat[29]. Ebraicul Ammi înseamnă poporul meu[30], pe când Tiros înseamnă fortificație[31]. Pentru că Sfântului Cuvios Hieronymus îi plăcea să explice numele din Scriptură, așa după cum îmi place și mie.


[1] Cf. Miheas 1, 1, LXX.

[2] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/370/sxsaintinfo.aspx.

[3] Cf. Mikah 1, 1, WTT.

[4] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Micaiah și https://he.wikipedia.org/wiki/מיכיהו_בן_ימלה.

[5] Philip Peter Jenson, Obadiah, Jonah, Micah. A Theological Commentary, in col. Library of Hebrew Bible/ Old Testament Studies, vol. 496, Pub. T & T Clark, New York, London, 2008, p. 103.

[6] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Jah.

[7] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Tetragrammaton.

[8] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Theophoric_name.

[9] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/370/sxsaintinfo.aspx. [10] Ibidem.

[11] Cf.  https://en.wikipedia.org/wiki/Moresheth-Gath, https://en.wikipedia.org/wiki/Shfela, https://en.wikipedia.org/wiki/Tel_Lachish și https://en.wikipedia.org/wiki/Achziv.

[12] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/370/sxsaintinfo.aspx.

[13] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Micah_(prophet).

[14] Cf. http://www.synaxarion.gr/gr/sid/370/sxsaintinfo.aspx.

[15] Cf. https://doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-prooroc-miheia.

[16] Mineiul lunii august, ed. BOR 1894, p. 154.

[17] PG 43, col. 408.

[18] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Bethlehem.

[19] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Efrat și https://en.wikipedia.org/wiki/Hebron.

[20] Ziua când am scris acest curs. Astăzi e 9 iunie 2019, o zi de duminică, cu mult soare.

[21] PG 71, col. 644.

[22] PG 81, col. 1741.

[23] PL 25, col. 1151.

[24] PL 25, col. 1152.

[25] PL 25, col. 1190.

[26] PL 25, col. 1197.

[27] PL 25, col. 1198.

[28] PL 25, col. 1209.

[29] PL 25, col. 1209.

[30] PL 25, col. 1213.

[31] PL 25, col. 1224.

Curs de Teologie Dogmatică Ortodoxă

În format video, în limba engleză și cu subtitrare în limba română.

Cursul 1. Căutarea credinței. Conferențiază Prof. David Frost.

Cursul 2. Dumnezeu Sfânta Treime. Conferențiază Fr. Demetrios Bathrellos.

Cursul 3. A fi om: a trăi plenar! Conferențiază Dr. Christine Mangala Frost.

Cursul 4. De ce a venit Iisus la noi? Conferențiază Gladys Bland.

Cursul 5. Mântuirea în Hristos. Conferențiază ÎPS Kallistos Ware.

Cursul 6. Duhul Sfânt. Conferențiază Fr. Michael Harper.

Cursul 7. Ce este Biserica pe pământ? Nu e Dumnezeu de ajuns? Conferențiază Fr. Michael Harper.

Nu avem cursurile 8-12.

Un curs aplicat, pe problemele existente.

Care s-a născut din nevoia reală de a da răspunsuri.

Pentru că cel mai adesea trebuie să răspundem la contestări sau la întrebări prostuțe, copilărești (din perspectiva cugetării teologice)…dar singurele care ni se pun.

Dacă vreți să conferențiați…faceți-vă temele ca Ioan Vlăducă!

Cred, în urma vizionării acestei file video, că plecarea lui de la București în Moldova e providențială…și ar trebui să se „molipsească” și cei de acolo de atenție și de muncă de cercetare înainte ca să vorbească public.

Mai pe scurt nu mai merge cu basme, cu amintiri din copilărie la conferințe…ci, dacă vrem să fim luați în seamă, la modul serios, trebuie să ne pregătim asiduu tema, cu bibliografie vastă…ca să nu mai fim nevoiți să scoatem „adevăruri” din burtă.

Felicitările mele pentru pregătire, prezentare, ținută academică…în ciuda faptului că Ioan Vlăducă nu are „titluri academice”!

Pr. Prof. Dr. Adrian GABOR, „Biserica Ortodoxă Română şi regimul comunist (1945-1964)”- O imagine a relaţiilor Stat-Biserică –

O carte în format word, p. 219.

Cuprins:

Introducere …………………………………. 5
Stadiul cercetărilor …………………………. 9

Situaţia Bisericii Ortodoxe Române
după 1945 …………………………………….. 22

Clerul şi arestările …………………………….. 28

Epurarea ierarhiei ……………………………. 32

Profeţii ale ierarhilor BOR privind
regimul comunist ……………………………. 35

Partidul Stat şi Biserica Ortodoxă Română …. 39

Poliţia politică şi slujitorii Altarului ………… 59

Monahismul românesc în anii ’50 …………… 63

Călugării şi rezistenţa anticomunistă …….…. 67

Spiritualitatea ortodoxă
în timpul comunismului ………………………. 75

Mănăstirile şi puterea comunistă.
Ingerinţe politice ……………………………… 80

Clerici monahi în rezistenţa anticomunistă
din anii ’50 ………………………………….. 87

Îndrumarea clericilor în anii comunismului … 118

Profesori de Teologie Ortodoxă în închisori … 133

Un mărturisitor: prof. dr. Teodor M. Popescu
(1893-1973) …………………………………… 148

Încheiere …..………………………………….. 151

Bibliografie …………………………………. 155
Anexă …………………………………………. 190

………………………………………………………..

Pr. Dorin