Portalul de limbi străine bab.la

bab.la logo

Portalul de limbi străine bab.la vă oferă dicţionare, traduceri, jocuri şi teste de limbi străine, lecţii de vocabular şi multe altele. bab.la este un portal interactiv: poţi propune propriile tale traduceri, poţi crea propriile teste de limbi străine sau propriile lecții de vocabular. bab.la – Loving Languages!

***

Bună ziua!

Mă numesc Elisabeta Danciu și vă scriu în calitate de reprezentant pentru Romania al bab.la GmbH din Hamburg, Germania.

Bab.la este o companie care se ocupă cu dezvoltarea unei platforme online pentru învățarea limbilor străine și pune la dispoziția utilizatorilor numeroase resurse interesante printre care și  37 de dicţionare de limbi străine în numeroase limbi cum ar fi dicționarul român-englez sau român-italian.

Pe lângă aceasta, oferă suport în interpretarea unor fraze sau cuvinte specializate, milioane de traduceri și alte utilități precum forumul de discuții sau jocurile pentru îmbogățirea vocabularului de cuvinte. Mai mult, site-ul poate fi accesat gratuit de oricine.

Pentru sporirea calităţii resurselor pentru traduceri şi învăţare a limbilor străine disponibile online ne-ar face o deosebită plăcere să împărtăşim altor portaluri online resursele de care dispunem.

Portalul teologiepentruazi.ro se remarcă prin perspectivele oferite şi website-ul bine realizat, care se dovedeşte a fi o punte de legătură cu comunitatea persoanelor care susțin accesul la informații.

De aceea, aș dori să vă întreb dacă ați putea lua în considerare adăugarea unui link către portalul nostru (http://ro.bab.la/) pe site-ul dumneavoastră în secțiunea Comunități online sau într-o altă secțiune care considerați că este mai corespunzătoare.

În cazul în care doriţi să aflaţi mai multe informaţii despre serviciile oferite de bab.la sau doriţi să includeţi un link către portal pe site-ul dumneavoastră, vă rog să mă contactaţi.

Cu speranţa materializării într-un răspuns pozitiv, vă mulţumesc pentru timpul acordat!

Cu toată stima,

Elisabeta Danciu – Romanian Content Manager at bab.la GmbH.

La mulți ani! Domnul să ne bucure întru nașterea Sa

  • Crin Antonescu (pe Facebook): „Minunatele nopți ale Crăciunului, ale colindelor si ale datinilor strămoșești să vă găsească la ceas de bucurie alături de oaspeții cei dragi. Vă doresc tot binele din lume, gândurile bune și curate să vă însoțească pretutindeni, fericirea și succesul să va fie mereu alături! Lumina Sfântă venită în Ajun să vă aducă în suflet multă căldură și liniște sufletească. Sărbători de vis alături de cei dragi!”.
  • Ierom. Petru Pruteanu (prin email): „Vă doresc tuturor SĂRBĂTORI FERICITE şi LA MULŢI ANI! Bunul Dumnezeu să ne ajute să fim mai buni…”.
  • Berney Arseny Foley (prin email): „My Dearest Father Dorin, Christ Is Born!!! May the Light of our Lord Jesus Christ keep you safe & warm today, tomorrow &  through all Eternity! Blessed & Merry Christmas my Child! All my love, berney & Family”.
  • Marieta Mihai (prim email): „Purtând în inimi şi în cugete bucuria sfintei sărbători a Nașterii Domnului vă dorim să petreceţi cu pace, sănătate şi alese bucurii, potrivit datinilor străbune alături de cei dragi. La mulți ani!”.
  • Prof. Gheorghe Anghelescu (prim email): „Cele mai frumoase urări de fericire la aceste minunate sărbători ale umanității din zilele care urmează”.
  • Pr. Ionică Saghin: „La mulți ani! Cu Domnul împreună, Padre Dorin Octavian Picioruș!”.
  • Dorin Tudoran: „Crăciun fericit și un 2013 cu pace, sănătate și belșug!”.
  • Varujan Vosganian: „să ne bucurăm de sărbătoarea Naşterii Domnului, care arată că lumea, a oricare frontieră s-ar afla, are puterea de a ajuta binele şi lumina să învingă răul şi întunericul”.
  • Înregistrare de Monica Tripon:


  • Tablourile pictorului Bogdan Ene…și fotografiile soției sale: Ileana Ene Giusca. Splendide!
  • Titus Corlățean: „Sărbătorile de iarnă îmi oferă prilejul să le urez tuturor românilor, deopotrivă celor care trăiesc în ţară, ca şi celor de peste hotare, sănătate, fericire, belşug şi viaţă îndelungată! În ciuda greutăţilor prin care am trecut, am convingerea, privind cu încredere spre ziua de mâine, că împreună putem depăşi dificultăţile crizei din ultima vreme. Sunt convins că avem, ca naţiune, înţelepciunea de a fi uniţi în jurul unui proiect de interes naţional: o Românie puternică, demnă, de care să fim mândri în lume şi care să fie pentru aliaţii noştri europeni şi euro-atlantici, un partener de încredere. Fie ca spiritul sărbătorilor ce se apropie să vă lumineze gândul şi să vă găsească încrezători în pragul Noului An! Crăciun Fericit şi La mulţi ani!”.
  • Adrian Năstase: „Dragi prieteni, sper să petreceţi Crăciunul în linişte, împreună cu familia, gândind, cu speranţă, la timpul care vine. Vă doresc să fiţi curajoşi în ceea ce vă propuneţi să faceţi şi vă reamintesc un proverb chinezesc: „Cel ce gândeşte mult înainte de a face un pas îşi va petrece viaţa într-un singur picior”. Şi vă rog să mai ştiţi că în grupul de colindători ce vă vor vizita, mă voi afla şi eu, undeva, acolo, nevăzut…La mulţi ani!”.

Un cititor arogant și fin observator

Noi va sfatuim sa nu faceti prostia sa stergeti.

Mai ales Operele alese.

Nu va mai prostiti, ca parintele Stefan Bastovoi care, dupa cum bine va aduceti aminte, se tot prostea si scotea tot  felul de carti pentru publicul larg, recunoscute si premiate de crtica literara, larg si viu comentate de prestigioase reviste din Rasarit si Apus, in cercuri literare selecte si la Uniunea Scriitorilor de peste Prut.

Avea talent, dar se prostea, dupa cum bine ati remarcat. Nimic adanc teologic.

Dumneavoastra primiti mesaje pe blogul dvs de la tot felul de alte personalitati, oameni de bine.

Dumneavoastra sunteti stapan pe blogul dvs.

Abia astepatati sa mai dati de vreun eretic, de vreun Badilita (toba de carte, dar prost ca noaptea), de un Neamtu.

Dumneavoastra vreti linkul meu ca sa ma faceti praf  pe splendidul blog Teologie pentru azi. D-aia insistati.

Daca v-am da un post langa noi, la Facultate [unde? n.n.], ati deveni mielusel, iar noi, geniu al scrisului; iar daca nu v-am da, v-ati retrage langa misticul academician tutore, ponegrindu-ma.

Dumneavoastra faceti barfa teologica la nivel inalt.

Volumele noastre sunt volume experiate, nu ca ale dvs, care i-ati cere CV-ul chiar si lui Dumnezeu (altfel nu prea exista!).

Ioan Jorj/ ioanjorj69@yahoo.com/ 31 octombrie 2012/ ora: 19. 52.

Povestirile mele

Doamne ajută!

Felicitări pentru activitatea dvs.!

Inclusiv pentru toate cărțile rare pe care le faceți cunoscute.

Eu mă ocup cu scrisul de povestiri care să prezinte învățături ortodoxe cititorilor și scriitorilor laici.

Am reușit să fiu publicat în două dintre revistele online.

Credincioșii și preoții cărora le-am cerut sfatul au fost plăcut surprinși de toate acestea.

Povestirile mele au o înfățișare modernă. S-ar putea spune că se înscriu într-un fel de postmodernism ortodox.

La mulți ani!

Alexandru Dan

O mai bună imagine a disciplinei

„Să ne păstrăm mintea nevătămată de frici, de griji, de pericole reale sau imaginare”, ne îndeamnă părintele Dorin Picioruş, în prima sa predică din acest an.

Am sentimentul că a definit cu exactitate efortul ascetic cel mai actual, cel mai stringent necesar într-o lume care, prin tot ce produce (imagine, sunet, relaţii interumane), are un singur scop: să te înfricoşeze.

Într-o Paideuma cu atâtea foşnete dubioase e greu să ştii dacă ceea ce faci, ce gândeşti, ce scrii este revelaţie, inspiraţie sau înşelare. Aproape ai crede că este mai bine să taci.

Dar oare asta vrea Domnul de la mine?

Ar trebui să ies să mă plimb. Sau să slujesc în continuare familia, înlocuindu-i pe cei exasperaţi. O făptură sensibilă, pe care o iubesc, nu se poate desprinde de eşecul serbării de la şcoală.

Copilul a fost pur şi simplu dat afară din „sărbătoare”, fiindcă îl apucase plânsul, iar învăţătoarea i-a spus mamei că îi strică serbarea, aşadar să plece amândouă!

Este oare mai importantă o serbare de clasa întâi, unde toţi cântă fals (nu s-a deprins încă „regula”), decât un suflet de copil şi de mamă?!

Chiar meritau sacrificaţi, pentru o mai bună imagine a disciplinei?!

Înveţi să supravieţuieşti doar atunci când nici un eşec nu îţi mai consumă bucuria de a trăi.

Ei da, n-a ieşit cum visam, ba chiar am făcut-o de oaie.

Şi ce dacă?

Priveşte icoana Domnului nostru Iisus Hristos, nu-i aşa că-ţi surâde? Dacă ai reuşit să-L amuzi pe El, a meritat să trăieşti grandioasa ta neizbândă.

Ieşi în aerul rece şi fă doi paşi.

Simţi braţul Său înconjurându-ţi umerii?

Acesta este succesul tău, plimbarea cea mai neaşteptată cu Mirele. Simţi cum viaţa are iarăşi gust, cum peisajul îşi recapătă culorile. Cheamă-L doar, nu va pretexta că este obosit de-atâţia musafiri, că are de scris ceva nou, că-L dor picioarele…

Iată-L, te aşteaptă la uşă, etern Cavaler, pregătit să te însoţească în tristeţea ta. Când te vei întoarce, ea va fi dispărut, căci nu-ţi vei aminti decât vorbele Lui de dragoste…

Ai încredere.

„Dumnezeul nostru ne va lumina să înțelegem ce să facem, ce să spunem, cum să ne mișcăm în pustia din noi…și în pustia acestei lumi”, mai spune minunatul părinte Dorin.

Elena Frandeş

Un comentariu la o predică

Părinte Dorin,

Binecuvântaţi, ca să pot scrie!

Vă trimit în ataş un eseu, un comentariu de fapt, inspirat de predica voastră despre Smerenie şi infatuare.

Dacă nu vă supăr (fiindcă citez mai mult din predică decât vin cu ideile mele originale) voi încerca să public această notă de lectură pe site-ul Lumea credinţei.

Citesc zilnic în biblioteca voastră şi a doamnei preotese şi acest fapt a devenit tabiet şi bucurie pentru mine!

Domnul să vă dăruiască gloria publicării acestor minunate cărţi, spre sporirea duhovnicească a multora dintre noi şi a celor care sunt la pat sau n-au apucat să înveţe lectura electronică!

Cu drag,

Elena

***

Vocea scrisului, vocea rugăciunii

A scrie poate fi un orgoliu, de aceea mulţi oameni sporiţi duhovniceşte preferă să tacă, să nu publice, să nu-şi arate sufletul şi altora.

A scrie poate fi şi o smerire, dacă accepţi că sufletul tău este o pâine de împărţit.

Este inconfortabil să povesteşti cu sinceritate stările prin care treci, chiar în căutarea lui Dumnezeu. Nu ştiu dacă altora le pot fi de folos eseurile mele.

Pentru mine, ochiul celorlalţi, aşezat asupra frazelor, care conţin formula bucuriei mele duhovniceşti, este o jupuire de viu.

Nu sunt în stare să mă apăr de această senzaţie, abia aştept ca site-ul să schimbe articolul meu, ca să-mi pot regăsi bucuria zilnică.

Probabil nu sunt cu adevărat sinceră, scrisul meu este încă un afiş, care merită rupt, întru trezirea la adevăr.

Citesc predica părintelui Dorin Picioruş, Despre smerenie şi infatuare.

„Cunoaşterea duhovnicească, împlinirea interioară nu e o treabă de trei cărţi citite sau de două milostenii făcute, ci e o treabă continuă, de o viaţă întreagă, care se va continua în întreaga veşnicie. Cunoaşterea care se reduce la orgoliul înţelegerii de sine, a înţelegerii din sine şi pentru sine se numeşte infatuare”.

Cel mai adesea asta fac, mă străduiesc să mă înţeleg pe mine, ca obiect care nu-mi aparţin, ci mi-a fost dat cu împrumut.

M-a preocupat studiul sinelui, nu pentru a mă mândri cu el, ci ca să nu distrug cumva, prin neghiobie, acest obiect împrumutat, această instalaţie sublimă, nici până acum cunoscută ca lumea; ca s-o feresc de distrugere, în primul rând prin deznădejde – opusul infatuării deci.

Am folosit jurnalul, consemnarea zilnică pentru analiza prostiilor pe care le fac şi pentru care sufăr apoi, încercând să împiedic cumva, repetarea lor. Am rămas cu acest obicei din adolescenţă, fiindcă aveam nevoie de un spaţiu al adevărului, nu al replicilor teatrale de pe culoarele şcolii şi aleile parcului, când, prin imaginaţia mea, făceam rău altora şi mie.

A fost nevoie de ani de zile, ca să pot transfera în viaţa concretă acel adevăr, ţinut doar pentru mine. Şi am văzut că este mai uşor aşa.

N-a mai fost timp, dar nici nu am mai simţit de atunci nevoia să scriu romane şi piese de teatru cu personaje în care fărâmiţam adevărul de nemărturisit despre mine însămi.

„În măsura în care se fărâmă centrarea pe sine a infatuatului, el înţelege cât de vastă este cunoaşterea, experienţa personală, că şi alţii au experienţe personale, că şi ale lor sunt la fel de bogate şi paradoxale ca ale lui şi asta îl smereşte” spune părintele Dorin.

Care a fost, până mai ieri, reacţia mea faţă de paradoxala experienţă personală a altuia, expusă cu talent, cel puţin cât al meu?!

Dorinţă de a-i răspunde isteţ-conflictual la aserţiuni. Într-un târziu am înţeles că modul de gândire al celuilalt merită contemplat în smerenie, el este o privelişte rară pe care Domnul ne-o îngăduie, nu ca să-i sărim la gât şi să-i acoperim vocea, căci vocea scrisului este de obicei aceeaşi voce cu care aproapele se roagă…

Cât de supărat ar fi Domnul dacă am vorbi cu glas tare, în încăperea cu un om aflat în rugăciune! Nu-l împingi mai încolo de pe scăunelul lui pe cel care scrie, căci nu e tron, ca acela pentru care Irod şi-a ucis doi fii şi 14000 de prunci sub doi ani, în Betleem.

E doar o băncuţă înghesuită, ca pentru bătrânele Bisericii, pe care oricum încapi şi tu…

Continui să mă bucur de predica părintelui Dorin:

„Vameşul făcea multe rele. Numai că pocăinţa lui e cea care l-a înălţat. Şi l-a înălţat de fapt recunoaşterea de sine.

Fariseul era un om învăţat, un posibil preot, un slujitor al templului. Şi nu învăţătura lui, rugăciunile şi milosteniile sale au fost neplăcute lui Dumnezeu, ci ambitusul interior pe care îl avea în urma acestora. În loc să exceleze în mulţumire, excela în autosuficienţă.

Trecerea de la semeţirea de sine la umilinţă, ca şi rocada acestora, se face foarte repede. Şi nu numai prin aceste stări de spirit trecem zilnic.

Suntem traversaţi de mânie, de poftă, de enervare, de iritare interioară, de frică, de somnolenţă, de griji.

Toate ne încearcă, ne schimbă, ne contorsionează în chip şi fel interiorul nostru. Însă asta înseamnă viaţă şi înţelegerea fiecărei stări înseamnă cunoaştere interioară, duhovnicească”.

Mult mă limpezesc predicile părintelui Dorin.

Au o cheie cu care deznădejdea şi urâtul lumii se pot transforma în Viaţă: Viaţă salvată şi înfrumuseţată, prin înţelegerea de sine, spre slava Domnului nostru Iisus Hristos.

Elena Frandeş

Îmi scrie noua mea „prietenă”

Hello Dear,

How are you today? Hope all is well with you and your family?

My name is Miss Rama Djirama.

However it really pleases me to write you for a lovely and sincere friendship even if we haven’t met or seen each other before.

I will so much appreciate to see your reply soon so that we can share pictures and know more about ourselves.

I shall appreciate an urgent response from you, because i have something to discuss with you.

With lots of love from your new friend,
Miss Rama Djirama.