Legionari cu opinii contondente

În predica la duminica de azi…am citat un articol care conține sintagma „guvern naționalist-militar” în titlu. Adică ce vor legionarii români de azi…pentru România.

Autorii aceluiași blog (care pretind că sunt tineri ortodocși care locuiesc în America)…au scris următorul articol când au văzut predica mea:

*

„Parintele Dorin Octavian Piciorus, la ordinele PreaNefericitului si MultIndracitului Patriarh Mason Daniel Ciobotea, ne ataca blogul la un mod josnic. DISTRIBUITI PE FACEBOOK!

1 decembrie 2012 de deveghepatriei

Pentru ca am avut curaj sa lovim in masoneria din Romania, sa-i demascam si sa le aratam oamenilor adevarul, incearca sa ne distruga prin orice mijloace, vor sa ne arate ca ei sunt atotstapanitori in aceasta tara. Daniel Ciobotea, piesa importanta a masoneriei din Romania, nu se da in spate de la nimic cand vine vorba sa apere interesele fratilor lui satanisti.

Avem sufletele curate in fata dvs si a bunului Dumnezeu, v-am aratat pe acest blog ca se poate lupta impotriva lor, ca nu sunt invincibili asa cum vor sa para. Daca se intampla ceva cu noi, daca ne reduc la tacere, dvs aveti datoria sa continuati ce am inceput noi, sa nu uitati ca traim vremurile Imparatiei Antihristice si ne vor ucide pentru credinta in Hristos si Ortodoxie.

Noua nu ne-a fost teama de ei si i-am atacat tot timpul, indiferent ca au fost oameni ca  masonul George Maior, directorul SRI-ului, sionistii din Israel, s-au Patriarhul Mason Daniel Ciobotea, asa am inteles noi menirea noastra pe acest pamant: SA LUPTAM IMPOTRIVA SLUGILOR ANTIHRISTULUI!

Noi trebuie sa luptam cu toate mijloacele impotriva lor si sa le dam mastile hidoase jos de pe fata, sa nu lasam slugile intunericului sa devina ”profeti” in tara noastra. Din cauza slabei noastre credinte, a pacatelor de moarte, masonii au ajuns in fruntea Bisericii Ortodoxe Romane, pur si simplu ne-a batut bunul Dumnezeu pentru lipsa noastra de credinta, dar acum a venit vremea sa luptam cu adevarat impotriva stapanirii antihristice.

Daniel Ciobotea, la ordinele unora ca Aurel Vainer, Marco Katz sau Radu Ioanid, a ajuns sa ne acuze pe noi de manipulare si smintire…ca sa aveti si dvs idee cel fel de om conduce Biserica Ortodoxa Romana. Sa nu uitati ca Daniel Ciobotea este frate de loja masonice cu sefii SRI-ului, domnii Maior si Coldea.

Putini dintre dvs stiu ca Daniel Ciobotea are in cap de ani de zile sa desfinteze Manastirea Petru Voda, de abia asteapta sa moara Parintele Justin Parvu, adevaratul Patriarh al Romaniei, ca sa-si puna in aplicare planul dracesc. Sa nu uitati ca masonul Ciobotea, de indracit ce este, nu a vrut sa participe la inmormantarea Parintelui Arsenie Papacioc, ardea carnea pe el in fata Sfantului Parinte Papacioc.

Priviti si dvs cat de turbati sunt impotriva noastra, cum ne ataca prin toate mijloacele posibile, pentru ca am avut indrazneala sa ridicam generatia tanara la lupta, sa le aratam ca nu au de ce sa se teama atata timp cat Hristos este in inima lor. Nu vor ca tinerii din aceasta tara sa invete despre Hristos, nu vor ca tinerii sa afle adevarul in privinta lui Daniel Ciobotea si a gastii lui de masoni si mafioti, nu vor ca tinerii sa fie curati sufleteste si sa afle cum se poate lupta cu adevarat impotriva Noii Oranduiri Mondiale, de cateva luni de zile am devenit un pericol real pentru ei din moment ce a ajuns sa ne atace si Daniel Ciobotea.

Au vazut ca avem potential, ca traficul blogului nostru este mare, ca reusim sa transmitem mesaje importante generatiei tinere, ca am promovat niste frati ca Cedry2k si Dragonu’, am facut ca ortodoxia sa fie pe intelesul milioanelor de tineri din aceasta tara. Ei nu sunt obisnuiti ca tinerii din aceasta tara sa vocifereze impotriva masonilor din Biserica Ortodoxa Romana, nu sunt obisnuiti ca tinerii romani sa lupte impotriva sistemului…considera ca toti tinerii sunt sclavii perfecti ai sistemului satanic care a cuprins intreaga lume.

Atitudinea voastra, de tineri nationalisti ortodocsi romani, trebuie sa fie foarte ”revoltata” impotriva sistemului masonic si antihristic, sa nu taceti niciodata din gura si sa va legati de ei ca de niste dusmani ai lui Hristos, trebuie sa va scoateti din vocabular cuvintele: FRICA SI LASITATE! TINERII NATIONALISTI ORTODOCSI ROMANI NU SE TEM DE IMPARATIA ANTIHRISTICA, EI SUNT GATA SA MOARA PENTRU HRISTOS, ORTODOXIE SI NEAMUL ROMANESC! Sa va rugati si pentru mantuirea sufletelor noastre. Doamne ajuta si Mantuire.

(câteva fotografii)

Parinte Dorin Octavian Piciorus, multumim pentru vorbele frumoase, Mos Danila Masonul din Dealul Patriarhiei te apreciaza pentru servilismul dumitale. Cu putin noroc poate iti cumperi si dumneata o limuzina Mercedes…cum are ”consilierul” Ploiesteanu.

Stii destul de bine ca Mos Danila este foarte darnic cu cei care-i canta in struna. Parinte, apropo, ai strans asa cum trebuie  miile de euro pentru Catedrala? L-ai facut fericit pe masonul Ciobotea?”.

***

Mâine, luni, vor face alte „dezvăluiri” despre mine…

Însă eu nu am făcut altceva decât să-i citez

Oare sintagma „guvern naționalist-militar” înseamnă altceva decât dictatură militară?

Pentru că guvernul legionar (pentru cine știe istorie) asta a fost…

Însă trebuie să observăm starea de spirit a autorilor…că despre ea e vorba.

Nu pentru „stil” am preluat articolul…și nici pentru „invective” ci pentru ca să fie o probă a emoției care îi stăpânește.

La nașterea căreia mulți ieromonahi și preoți de mir, legionari sau simpatizanți…ajută cu „sfaturile lor”, incitând astfel de tineri și de mai puțin tineri la mesaje de acest fel și la acte de violență.

La întronizarea PFP Daniel Ciobotea acesta a fost mesajul de la toți extremiștii online: „e mason…și nu îl vrem…”.

Mesajul continuă…și face pui, după cum se observă…

Iar asta spun prin Mănăstiri, prin Biserici, pe la conferințe…și așa arată extremismul ortodox românesc.

Lansarea tezei doctorale a Lect. Dr. Ion Marian Croitoru

null

Ieri, 23 noiembrie 2012, domnul Lect. Dr. Ion Marian Croitoru mi-a dăruit teza sa doctorală și m-a invitat, pe 4 decembrie 2012, la lansarea ei.

E vorba despre Ion. I. Croitoru, Ortodoxia și Apusul în Tradiția spirituală a românilor. Unitatea Ortodoxiei și apărarea credinței ortodoxe în fața propagandei protestante din secolul al XVII-lea, vol. I & II, Ed. Cetatea de scaun, Târgoviște, 2012. Vol. 1 = 458 p. și Vol. 2 = 966 p…susținută în Grecia.

Îi sunt recunoscător pentru darul său…și pentru drumul dus-întors la Mănăstirea Dealu, în care ne-am întreținut teologic…și în zilele următoare vom citi și ne vom pronunța online vizavi de teza sa doctorală.

Ioan Jorj „l-a desființat” pe Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

Primul email, sub titulatura Ioan Jorj, l-am primit pe 30 octombrie 2012, la ora 18.01, cu titlul „Nevegherea noastră” și are următorul conținut: „Cand masonii se aduna: Blogul lui Răzvan Codrescu”.

*

Al doilea email, cu titlul „Notațiuni” l-am primit în aceeași zi, la ora 19. 10. Cu următorul conținut: „Domnule parinte Doru,

 Va uram intru multi si fericiti ani! Noi va urmarim  de mult procuparile dvs. literare si teologice de inalta clasa.
Ne pare rau ca nu ati facut scoala de la Gradistea impreuna cu noi, desi noi va cunoastem si va examinam de multi ani in privinta patriotismului si corectitudinii dogmatico-mistice.
V-am citit pe suport de hartie cartea talmacita de dvs  dupa originalul in limba engleza al Feric. Augustin. Celelalte lucrari, la nivel on line, asemenea.
Cantitate si calitate impresionante, inspiratiuni, in buna parte, dupa misticul  pr. academician Popescu.
Noi credem ca meritati din plin sa emitei judecati de valoare pe blogul personal asupra stiintei, teologiei si culturii contemporane.
 Cu con-si-de-ratiune,
 Ioan Jorj
Bacau (cunoscuti  de la Dorna-Arini, locul de batjocorit  preotii cu minti slabe din provincie)

 30. 10. 2012”.

*

Al treilea, cu titlul: „Are sau nu dreptate? Mason din 2004”, mi l-a trimis tot în aceeași zi, la ora 19. 23. Cu următorul conținut: „FLORIAN BICHIR: Du-te la mănăstire, Prea Sfinţite! > EVZ.ro”.

*

Îi răspund la emailul „Notațiuni”, pe 30 octombrie 2012, la ora 21. 16, ca și când nu aș fi „înțeles” că omul crede că „își bate joc” de mine: „Sunteți persoana aceasta…sau nu? Vă mulțumim frumos pentru urări și pentru confidență!”.

*

La ora 21. 47 îmi răspunde: „Care persoana?  De cate ori ati slujit la Catedrala? Ultima data cand?”.

*

Îi scriu la 22. 07: „V-am întrebat dacă sunteți d-l Georgescu Ioan Jorj! Dacă nu…indicați-mi o pagină online, cu CV-ul dumneavoastră, ca să știu cu cine discut acum”.

*

Îmi răspunde la ora 22. 33: „Numele nostru este Ioan Jorj, nu Georgescu. Suntem cateva sute de persoane cu acest nume in tara. Noi suntem reprezentant de frunte al curentului stritionist (arta, pictura, poezie etc.), pe care noi l-am si inventat. Avem, ca si dvs, zeci de carti la nivel on line si multi admiratori (si speram sa fie si mai multi). Veti afla mai multe date depre noi daca aveti bunavointa. La multi ani!”.

*

Îi scriu la ora 23. 06: „Vă mulțumesc pentru detalii, domnule Ioan Jorj, încă odată vă mulțumesc și pentru urări și doresc să mă conduceți direct acolo, în pagina dumneavoastră online, pentru ca să vă cunosc CV-ul și opera. Vă mulțumesc anticipat!

Îmi cer scuze că nu v-am cunoscut până la această dată…”.

*

La ora 23. 30 îmi scrie ultimul email al zilei de 30 octombrie 2012: „Noi va multumim. Va indemnam sa aflati singur (dar, in final, ca universitar, poate ca nu vom avea ce face!).  E bine totusi sa avem o cunoastere personala, o experienta proprie vizavi de persoane si Persoana, nu sa  recurgem la CV, la pagina on line, la story of the life etc. Spre deosebire de dvs noi am cunoscut splendorile dumnezeirii, slava, nu din carti, ci din  proprie experienta. Si cu asta ne prezentam. Astfel, nu inselam oamenii. La aceasta experienta vrem sa va conducem”.

*

Bineînțeles că poți trage doar două concluzii: omul e dus cu pluta…sau totul e o glumă. De aceea nu mai avea rost să îi scriu…

*

A doua zi însă, pe 31 octombrie 2012, îmi scrie la ora 19. 52 și mesajul trimis e cel pe care l-am editat aici.

*

Și la articolul pe care l-am editat, compus din ultimul său email, am scris următorul comentariu la ora 20. 38: „Domnule Ioan Jorj,

credeam că pe dumneavoastră…cadru universitar…nu vă sperie critica pe texte.Dacă scrieți din experiență, lucrurile sunt muncite, nu ați plagiat, sunteți original…de ce vă temeți de ce spune critica?

Eu zic să ieșiți la vedere, cu nume, CV, operă…și să ne bucurăm de dumneavoastră!

Nu vreți să ne bucurăm de prezența și opera dumneavoastră?”.

*

Vede în scurt timp emailul său devenit articol pe TPA și îmi scrie online la 20. 55:  „Noi am observat ca dumneavoastra va bucurati doar de opera dumneavostra, desfiintand opera altora.

Badilita, de pilda, chiar e un om de litere si un teolog fantastic.

Recunoscut ca atare. Noi am constatat insa ca dvs. il batjocoriti pe nedrept. Prosteste.

Omul are minusurile lui, e drept, dar modul in care punteti problema noi credem ca este descalificant.

Ati suferit cumva in copilarie de anumite complexe?

IG”.

*

Îi răspund la ora 21. 06: „Deci îl comentez pe Cristian Bădiliță…pentru că am „complexe” din copilărie?!

Eu credeam că îl comentez pe texte…fără copilărie/copilării/ copilărisme…

Sunteți chiar Cristian B. sau un avatar al lui?

Să nu-mi spuneți că sunteți amico Crucero…că fac infarct!”.

*

Îmi scrie la 21. 21: „Va creati dusmani, prieteni, aveti vedenii, se pare.

In sfârsit, sunteti stapan pe blog.

Noi va spunem ca lumea va percepe ca pe un arogant, un troglodit, mai mult decat greu digerabil in verb, cu probleme grave de comportament. Un amator al scrisului e putin spus.

Daca nu va faceti o introspectie urgenta veti regreta in curand. Delir verbal e putin spus”.

*

Îi scriu la 21. 25: „Treceți foarte ușor de la sublinieri…la jigniri…fără să aveți o față.

Eu nu îmi permit să vă jignesc…ci doar subliniez…ceea ce afirmați.

Ne indicați cine sunteți, ce ați scris…și vom scrie și despre dumneavoastră…dacă asta e problema

Poate „ne plătiți” să scriem, nu?!

Cât ne dați pe un articol „laudativ” la adresa dumneavoastră?”.

*

Îmi scrie la 21. 41: „E o realitate…V-ar fi insa de mare folos jignirile, obida. Sa stati la o manastire intre frati, dupa vaci, la sapa, la trapeza. Sa fiti jignit si mai ales sa nu mai scrieti vreo 10 ani (cum n-a mai pictat pr Cleopa).

Sa fiti supus tuturor. Toti fratii sa va amarasca. Numai asa  ati constientiza cat de slaba e critica dvs pe text, cat de ridicole sint predicile inregistrate in casa, copertile cu Praedicationes.

Cat de infantil e tot ceea ce faceti.

Toate tin de anumite complexe copilaresti. Iesiti in arena, altfel veti ramane un troglodit pururea, cu o admiratie de sine fara seaman, dracesaca aproape.  Opere alese? Ptiu! Vindecati-va parinte Piciorus, cat mai e vreme!”.

*

Îi scriu la ora 21. 56: „Domnule Ioan Jorj,

noi vrem să vă admirăm și pe dumneavoastră. Și pe soția, pe mama, pe fiica, pe duhovnicul, pe ierarhul dumneavoastră…pe toată lumea din jurul dumneavoastră…numai că nu ne dați ocazia!

Așa, anonim, păreți foarte zmeu, foarte „geniu”, „ultra sfânt”…

Dar la fel or sta lucrurile dacă ne…întâlnim la domiciliul dv., dacă vă cunoaștem opera, dacă vă vedem fața?

Eu sunt în arenă…dumneavoastră unde sunteți?

Vă mulțumesc pentru jigniri!

Vă așteptăm în continuare…să fiți și mai creștin decât sunteți!”.

*

Îmi scrie la ora 21. 59: „Vai noua!”.

*

– Cine e Ioan Jorj?

– Nu știu…dar Dumnezeu îl știe

– Care sunt reproșurile sale?

– Următoarele:

1. sunt complexat din copilărie;

2. nu știu să apreciez oamenii;

3. cunosc cum să-mi fac dușmani;

4. sunt dezechilibrat psihic…lucru pe care l-a spus prin: „ai vedenii”;

5. sunt un arogant;

6. sunt un troglodit;

7. „greu digerabil în verb”;

8. „cu probleme grave de comportament”;

9. sufăr de delir verbal;

10. am nevoie de „o introspecție” urgentă;

11. trebuie să fiu jignit și să nu mai scriu 10 ani…probabil pentru ca „să mă smeresc”;

12. am o critică slabă;

13. am predici ridicole;

14. coperți urâte la cărți;

15. sunt infantil în tot ceea ce fac;

16. am o admirație de sine „fără seamăn, drăcească aproape”;

17. tot ce scriu e „nasol”, în concluzie…

– Când le-a făcut?

– De ziua mea de naștere…

– Mă citește?

 –  Da…și îl enervez…pentru că opera lui nu e comparabilă cu a mea. Dacă o pune alături e „mai mică”, eu sunt mai tânăr…iar dumnealui mai în vârstă

De aceea nu are față, nu are CV, nu are operă la vedere…dar mi-a spus că e „cadru universitar”. Se înțelege: la o facultate de teologie ortodoxă din România. Oare ăsta e nivelul profesorului de teologie din România?

 – De ce a semnat că e de la Bacău? De ce m-a întrebat de catedrală? De ce îl apără pe Bădiliță? De ce mă trimite la Codrescu și la Bichir? De ce „noi”? De ce masoni? De ce curent literar? De ce operă? De ce consideră că aș fi „altul” dacă aș fi „cadru universitar”? De ce e panicat? De ce se crede „superior” dacă nu are „cu ce”?

Dumneavoastră ce ziceți despre „prietenul” nostru online? Cum îl caracterizați?

Ca să am comentatori gârlă

Am stat și am…reflectat.

Băi, frate, eu stau și scriu cărți, articole…și oamenii nu vin la mine să mă comenteze! Unde e eroarea? Ce trebuie să fac…ca să se înmulțească și la mine comentariile ca firele de iarbă?

Și am ajuns la o concluzie…zic eu justă…ajutat și de ceva „împrejurări”.

Adică: să mă apuc de „subiecte” pe nivelul publicului majoritar ortodox și nu numai…din România…

Și să scriu despre ce fac preoții cu coliva. Dacă fac țuică sau nu din ea. Ce face patriarhul cu banii de la pelerinajul la Sfintele Moaște…sau dacă Moaștele sunt chiar ale Sfântului Nectarie sau nu…pentru că asta discutau 3 inși, în tramvaiul 32, după ce fuseseră prin centru…și văzuseră ditamai coada de 2 kilometri.

Sau, spre exemplu, despre cum să faci colacii…cum să ții lumânarea în mână…ce găină să dai pe sub tron…dacă e bine să speli vinerea sau doar lunea…dacă e bine să mănânci ulei duminica…de unde să îți iei fustă „ortodoxă”…sau câte pomelnice sau daruri trebuie să dai la Biserică…ca pruncii tăi avortați sau morții tăi neîmpărtășiți…să treacă din Iad…în Rai…

Să scriu despre masoni…dar nu și despre vederea lui Dumnezeu.

Să dau poze cu „ecumeniști”.

Să scriu despre medicamente eu nefiind medic.

Despre „sfârșitul lumii” din decembrie 2012.

Să văd care preot greșește să-și facă crucea

Să vorbesc apoi despre ce fel de rugăciuni trebuie să faci…ca să îți măriți fata.

Și despre câte lumânări să arzi…ca să moară chiar și oaia vecinului, după ce îi moare capra.

Adică să fiu practic…fără teologie, fără lucruri de finețe, fără muncă de cercetare…ci doar pe orgolii, pe fobii, pe demențe…

Dumneavoastră ce ziceți de asemenea…concluzie?

Ați fi dispuși să apăsați niște taste…pentru asemenea subiecte „frumoase”, grase la înfățișare?

Dacă da…eu șterg tot ce am făcut în 6 ani de zile…și încep d-astea practice.

Arhiva TPA din Viddler nu mai e online

După 4 ani de gratuitateViddler a trecut la plata lunară pentru hostingul la file video.

Prețul e exagerat pentru mediul online românesc…

Și cum, inițial, ne închiseseră contul, la cererea noastră ni l-au redeschis pentru a ne downloada arhiva.

Arhiva TPA din Viddler, pe care am downloadat-o, e formată din 431 de file (două, în mod inexplicabil, fiind corupte: le-am găsit fără conținut)…adică, în total, 13, 28 Giga.

Acum trebuie să le includem în altă parte…la nivel online.

O să vă anunțăm unde vor fi relocate.

1 2 3 11