Leviticon, cap. 4, cf. LXX

1. Și a grăit Domnul către Moisis, zicându-i:

2. „Grăiește către fiii lui Israil, zicându-le: «Sufletul, dacă are să păcătuiască înaintea Domnului fără de voie de la poruncile Domnului și are să facă vreuna din acelea pe care nu trebuie a le face,

3. dacă arhiereul cel uns are să păcătuiască, [pentru ca] poporul să păcătuiască, și [atunci] va aduce pentru păcatul său, pe care l-a păcătuit, vițel din boi fără de prihană Domnului pentru păcatul său.

4. Și va aduce vițelul lângă ușa cortului mărturiei înaintea Domnului și își va pune mâna sa pe capul vițelului înaintea Domnului și va înjunghia vițelul înaintea Domnului.

5. Și a luat [va lua] preotul cel uns, cel care a fost desăvârșit, [în] mâini din sângele vițelului și îl va duce pe el în cortul mărturiei.

6. Și își va înmuia preotul degetul întru sânge și va stropi din sânge de 7 ori înaintea Domnului spre catapet[e]asma cea sfântă [κατὰ τὸ καταπέτασμα τὸ ἅγιον].

7. Și va pune preotul din sângele vițelului pe coarnele jertfelnicului tămâierii, cel întocmit înaintea Domnului, care este în cortul mărturiei, iar tot sângele vițelului îl va turna lângă piciorul jertfelnicului arderilor de tot, care este lângă ușile cortului mărturiei.

8. Și toată grăsimea vițelului, cel al păcatului, se va lua de la el: grăsimea care acoperă cele dinăuntru și toată grăsimea de pe cele dinăuntru.

9. Și amândoi rinichii și grăsimea de pe ei [și cea] care este pe coapse și lobul cel de pe ficat, împreună cu rinichii, se va [vor] lua de pe el

10. [în] ce chip se ia de la vițelul jertfei de mântuire, și [jertfa] o va aduce preotul pe jertfelnicul cel de folosință [ἐπὶ τὸ θυσιαστήριον τῆς καρπώσεως].

11. Iar pielea vițelului și [cu] toată carnea sa, împreună cu capul și [cu] picioarele și [cu] pântecele și [cu] baliga [sa se vor lua]

12. și vor scoate tot vițelul afară [din] tabără, într-u[n] loc curat, [în] care vor turna cenușa și îl vor arde pe el pe lemne, în foc, [căci] la vărsarea cenușii va fi ars [ἐπὶ τῆς ἐκχύσεως τῆς σποδιᾶς καυθήσεται].

13. Iar dacă toată adunarea lui Israil fără de voie nu are să cunoască [ἀγνοήσῃ ἀκουσίως] și are să se uite cuvântul din ochii adunării [καὶ λάθῃ ῥῆμα ἐξ ὀφθαλμῶν τῆς συναγωγῆς] și or să facă una din toate poruncile Domnului, pe care nu va trebui [nu ar fi trebuit] să o facă, și or să greșească,

14. și or să cunoască ei păcatul, pe care l-au păcătui în el [în ei înșiși], și [atunci] va aduce adunarea vițel din boi fără de prihană pentru păcat și îl va duce pe el lângă ușile cortului mărturiei.

15. Și își vor pune cei bătrâni ai adunării mâinile lor pe capul vițelului înaintea Domnului și vor înjunghia vițelul înaintea Domnului.

16. Și va aduce preotul cel uns, din sângele vițelului, întru cortul mărturiei,

17. și își va înmuia preotul degetul întru sângele vițelului și va stropi de 7 ori înaintea Domnului, înaintea catapet[e]asmei celei sfinte.

18. Și din sânge va pune preotul pe coarnele jertfelnicului tămâilor [ἐπὶ τὰ κέρατα τοῦ θυσιαστηρίου τῶν θυμιαμάτων], cel întocmit, care este înaintea Domnului, care este în cortul mărturiei, iar tot sângele îl va turna către piciorul jertfelnicului celor de folosință, ale celor către ușa cortului mărturiei.

19. Și toată grăsimea se va lua de pe el și se va aduce pe jertfelnic.

20. Și se va face vițelul [în] ce chip s-a făcut vițelul cel al păcatului [și] așa va fi făcut. Și preotul va potoli pentru ei și le va fi iertat păcatul lor [καὶ ἐξιλάσεται περὶ αὐτῶν ὁ ἱερεύς καὶ ἀφεθήσεται αὐτοῖς ἡ ἁμαρτία].

21. Și vor duce tot vițelul afară [din] tabără și îl vor arde pe vițel [în] ce chip l-au ars pe vițelul cel de mai înainte, [căci] păcatul adunării este [ἁμαρτία συναγωγῆς ἐστιν].

22. Și dacă stăpânitorul are să păcătuiască și are să facă una din toate poruncile Domnului, ale Dumnezeului lor, fără de voie, pe care nu va trebui [nu ar fi trebuit] să o facă, și are să păcătuiască și are să greșească,

23. și are să fie cunoscut păcatul său, pe care l-a păcătuit în[tru] sine, și [atunci] își va aduce darul său un țap din capre, de parte bărbătească, fără de prihană.

24. Și își va pune mâna pe capul țapului și îl vor înjunghia pe el în locul [în] care se înjunghie arderile de tot înaintea Domnului, [căci] păcat este[1].

25. Și va pune preotul, din sângele cel al păcatului, [cu] degetul pe coarnele jertfelnicului arderilor de tot, iar tot sângele său îl va vărsa lângă piciorul jertfelnicului arderilor de tot.

26. Și toată grăsimea sa o va aduce pe jertfelnic, precum grăsimea jertfei mântuirii, și preotul va potoli pentru el [καὶ ἐξιλάσεται περὶ αὐτοῦ ὁ ἱερεὺς], dinspre păcatul său [ἀπὸ τῆς ἁμαρτίας αὐτοῦ], și îi va fi iertat lui [καὶ ἀφεθήσεται αὐτῷ].

27. Iar dacă un suflet, din poporul pământului, are să păcătuiască fără de voie, în [aceea că] are să facă una din toate poruncile Domnului, pe care nu va trebui [nu ar fi trebuit] să o facă, și are să păcătuiască,

28. și are să fie cunoscut păcatul său, pe care l-a păcătuit în[tru] sine, și [atunci] va aduce o capră din iede [χίμαιραν ἐξ αἰγῶν], de parte femeiască, fără de prihană, [și] o va aduce pentru păcatul pe care l-a păcătuit.

29. Și va pune mâna pe capul păcatului său [καὶ ἐπιθήσει τὴν χεῖρα ἐπὶ τὴν κεφαλὴν τοῦ ἁμαρτήματος αὐτοῦ][2] și vor înjunghia capra, pe cea a păcatului [τὴν τῆς ἁμαρτίας], în locul [în] care se înjunghie arderile de tot.

30. Și va lua preotul din sângele ei [cu] degetul și va pune pe coarnele jertfelnicului arderilor de tot, iar tot sângele ei se va vărsa lângă piciorul jertfelnicului.

31. Și toată grăsimea se va lua [în] ce chip este luată grăsimea de la jertfa mântuirii și o va aduce preotul pe jertfelnic întru miros de bună mireasmă Domnului. Și preotul va potoli pentru el și îi va fi iertat lui[3].

32. Iar dacă are să aducă oaie [ca] darul său întru [pentru] păcat, de parte femeiască, fără de prihană, o va aduce pe ea.

33. Și va pune mâna pe cap[ul ei], pe cea a păcatului, și o vor înjunghia pe ea în locul [în] care sunt înjunghiate arderile de tot.

34. Și va lua preotul, din sângele celei a păcatului, [cu] degetul [și] va pune pe coarnele jertfelnicului arderii de tot, iar tot sângele ei va fi vărsat lângă piciorul jertfelnicului arderii de tot.

35. Iar toată grăsimea ei se va lua [în] ce chip este luată grăsimea oii de la jertfa mântuirii și preotul o va pune pe ea pe jertfelnic în[tru] ardere de tot a Domnului. Și preotul va potoli pentru el, pentru păcatul pe care l-a păcătuit, și îi va fi iertat lui.


[1] E jertfă pentru păcat.

[2] Pentru că animalul de jertfă, capra, reprezintă păcatul său.

[3] Îi va fi iertat păcatul lui.

Leviticon, cap. 3, cf. LXX

1. Iar dacă jertfa de mântuire [este] darul său [adus] Domnului, dacă are să-l aducă pe el dintre boi, dacă [va fi parte] bărbătească [sau] dacă [va fi parte] femeiască, fără prihană se va aduce el înaintea Domnului [ἄμωμον προσάξει αὐτὸ ἐναντίον Κυρίου].

2. Și își va pune mâinile pe capul darului [său] și îl va înjunghia pe el lângă ușile cortului mărturiei [παρὰ τὰς θύρας τῆς σκηνῆς τοῦ μαρτυρίου] și îi vor turna fiii lui Aaron, preoții, sângele pe jertfelnicul arderilor de tot împrejur.

3. Și vor aduce din jertfa mântuirii, [ca] rod [adus] Domnului, grăsimea care acoperă pântecele și toată grăsimea [care este] pe pântece.

4. Și cei doi rinichi și grăsimea de pe ei [și] de pe coapse și lobul cel de pe ficat [καὶ τὸν λοβὸν τὸν ἐπὶ τοῦ ἥπατος], împreună cu rinichii se va lua [se vor lua]

5. și le vor aduce pe ele fiii lui Aaron, preoții, pe jertfelnic, pe[ste] arderile de tot, pe[ste] lemnele [care] sunt pe foc, pe jertfelnic, [ca] rod de miros de bună mireasmă Domnului [κάρπωμα ὀσμὴ εὐωδίας Κυρίῳ].

6. Iar dacă din oi [va fi] darul său, jertfa de mântuire [adusă] Domnului, [de parte] bărbătească sau [de parte] femeiască, fără prihană se va aduce acesta.

7. Dacă miel are să aducă [ca] dar al său, îl va aduce pe el înaintea Domnului.

8. Și își va pune mâinile pe capul darului său și îl va înjunghia pe el lângă ușile cortului mărturiei și vor turna fiii lui Aaron, preoții, sângele pe jertfelnic împrejur.

9. Și va aduce din jertfa mântuirii rodul lui Dumnezeu: grăsimea și mijlocul fără de prihană, împreună cu mușchii șoldurilor se va lua [se vor lua] din el și grăsimea pântecelui

10. și amândoi rinichii și grăsimea de pe ei [și] de pe coapse și lobul cel de pe ficat, împreună cu rinichii s-a luat [se vor lua]

11. și îl va aduce preotul pe jertfelnic miros de bună mireasmă, rodul Domnului.

12. Iar dacă din capre [va fi] darul său și îl va aduce înaintea Domnului,

13. și își va pune mâinile pe capul ei și o va înjunghia pe ea înaintea Domnului, lângă ușile cortului mărturiei, și vor turna fiii lui Aaron, preoții, sângele pe jertfelnic împrejur,

14. și [atunci] va aduce din ea rodul Domnului: grăsimea care acoperă pântecele și toată grăsimea [care este] pe pântece.

15. Și amândoi rinichii și toată grăsimea [care este] pe ei [și] pe coapse și lobul ficatului, împreună cu rinichii, se va lua [se vor lua]

16. și va aduce preotul pe jertfelnic rod de miros de bună mireasmă Domnului toată grăsimea Domnului [πᾶν τὸ στέαρ τῷ Κυρίῳ].

17. Legiuire întru veac, întru generațiile voastre, în toată sălășluirea voastră: toată grăsimea și tot sângele nu le veți mânca [πᾶν στέαρ καὶ πᾶν αἷμα οὐκ ἔδεσθε]»!”.

Leviticon, cap. 2, cf. LXX

1. Iar dacă sufletul [ψυχὴ] are să aducă dar de jertfă Domnului [δῶρον θυσίαν τῷ Κυρίῳ], făină curată va fi darul său și va turna asupra ei ulei și va pune pe ea tămâie [și] jertfă este.

2. Și o va aduce către fiii lui Aaron, preoții, și luând din ea mâna plină, din făina curată cu ulei, și toată tămâia ei, și va pune preotul pomenirea ei pe jertfelnic, [fiind] jertfa, mirosul de bună mireasmă Domnului.

3. Și [lucrul] care rămâne din jertfă [va fi] al lui Aaron și al fiilor săi, [fiind] sfântul sfinților din jertfele Domnului [ἅγιον τῶν ἁγίων ἀπὸ τῶν θυσιῶν Κυρίου].

4. Iar dacă are să aducă dar de jertfă copt în cuptor, [atunci] darul Domnului [va fi] din făină curată, pâini nedospite frământate în ulei și turte nedospite unse cu ulei.

5. Iar dacă jertfa, darul tău, [va fi] din tigaie, [atunci] va fi făină curată frământată în ulei, azime [ἄζυμα].

6. Și vei zdrobi pe ele bucăți și vei turna asupra lor ulei [și] jertfa Domnului este.

7. Iar dacă jertfa, darul tău, [va fi] din vatră [ἀπὸ ἐσχάρας], [din] făină curată cu ulei va fi făcută.

8. Și va aduce jertfa Domnului, pe care are s-o facă din acestea, și o va aduce către preot și [acesta] s-a apropiat [se va apropia cu ea] către jertfelnic.

9. [Și] preotul va lua din jertfă pomenirea ei [ἀφελεῖ ὁ ἱερεὺς ἀπὸ τῆς θυσίας τὸ μνημόσυνον αὐτῆς] și va pune preotul pe jertfelnic rodul [καὶ ἐπιθήσει ὁ ἱερεὺς ἐπὶ τὸ θυσιαστήριον κάρπωμα], mirosul de bună mireasmă Domnului [ὀσμὴ εὐωδίας Κυρίῳ].

10. Iar ce a fost rămas din jertfă [ce va rămâne din jertfă va fi] al lui Aaron și al fiilor săi, [va fi] sfintele sfinților din roadele Domnului [ἅγια τῶν ἁγίων ἀπὸ τῶν καρπωμάτων Κυρίου].

11. Toată jertfa, pe care aveți să o aduceți Domnului, nu o veți face dospită. Căci [din] tot aluatul și [din] toată mierea nu veți aduce din aceasta [acestea, pentru ca] să rodiți Domnului [πᾶσαν γὰρ ζύμην καὶ πᾶν μέλι οὐ προσοίσετε ἀπ᾽ αὐτοῦ καρπῶσαι Κυρίῳ].

12. [Ca] darul de pârgă vor fi aduse acestea Domnului [δῶρον ἀπαρχῆς προσοίσετε αὐτὰ Κυρίῳ], dar pe jertfelnic nu va fi suit, [și va fi] întru miros de bună mireasmă Domnului.

13. Și tot darul jertfei voastre [cu] sare va fi sărat [καὶ πᾶν δῶρον θυσίας ὑμῶν ἁλὶ ἁλισθήσεται]. [Și] nu vor înceta sarea făgăduinței Domnului din jertfele voastre [οὐ διαπαύσετε ἅλα διαθήκης Κυρίου ἀπὸ θυσιασμάτων ὑμῶν], [căci] în tot darul vostru veți aduce Domnului, Dumnezeului vostru, săruri [ἐπὶ παντὸς δώρου ὑμῶν προσοίσετε Κυρίῳ, τῷ Θεῷ ὑμῶν, ἅλας].

14. Iar dacă ai să aduci jertfa celor dintâi roade Domnului [ἐὰν δὲ προσφέρῃς θυσίαν πρωτογενημάτων τῷ Κυρίῳ], [vei aduce] spicele cele noi coapte, zdrobite Domnului [νέα πεφρυγμένα χίδρα, ἐρικτὰ τῷ Κυρίῳ], și [astfel] vei aduce jertfa celor dintâi roade.

15. Și vei turna asupra ei ulei și vei pune pe ea tămâie [și] jertfă este.

16. Și va aduce preotul pomenirea ei din spice, împreună cu ulei și toată tămâia ei, [și acesta] este rodul Domnului.

Leviticon, cap. 1, cf. LXX

1. Și Domnul l-a chemat pe Moisis și i-a grăit lui din cortul mărturiei, zicându-i:

2. „Grăiește fiilor lui Israil și vei zice către ei: «Omul dintre voi, dacă are să aducă daruri Domnului, [atunci] din dobitoace, din boi și din oi veți aduce darurile voastre.

3. Dacă arderea de tot [va fi] darul său, din boi [va aduce], [parte] bărbătească fără prihană va aduce către ușa cortului mărturiei [și astfel] îl va aduce pe el primit înaintea Domnului [προσοίσει αὐτὸ δεκτὸν ἐναντίον Κυρίου].

4. Și va pune mâna pe capul roadei[1] primită lui, [ca] să potolească despre el [ἐξιλάσασθαι περὶ αὐτοῦ][2].

5. Și vor înjunghia vițelul înaintea Domnului și vor aduce fiii lui Aaron, preoții, sângele și vor vărsa sângele pe jertfelnic, împrejur, pe [cel] de la ușile cortului mărturiei.

6. Și [după ce] au jupuit arderea de tot, o vor împărți pe ea în părți.

7. Și vor pune fiii lui Aaron, preoții, foc pe jertfelnic și vor îngrămădi lemne pe foc.

8. Și vor îngrămădi fiii lui Aaron, preoții, părțile tăiate pe din două și capul și grăsimea pe lemnele cele de pe foc, pe cele fiind pe jertfelnic,

9. iar măruntaiele și picioarele le vor spăla [cu] apă și le vor pune preoții pe toate pe jertfelnic. [Căci] roada este, jertfa, mirosul de bună mireasmă Domnului [ὀσμὴ εὐωδίας τῷ Κυρίῳ].

10. Iar dacă din oi [are să fie] darul său Domnului și din miei și [din] iezi întru ardere de tot, [atunci] [parte] bărbătească fără prihană îl va aduce pe el și va pune mâna pe capul său

11. și îl vor înjunghia pe el de la coastele jertfelnicului către miazănoapte înaintea Domnului [ἐκ πλαγίων τοῦ θυσιαστηρίου πρὸς βορρᾶν ἔναντι Κυρίου] și vor vărsa fiii lui Aaron, preoții, sângele său pe jertfelnic împrejur.

12. Și îl vor împărți pe el în părți și capul și grăsimea și preoții le vor îngrămădi pe acestea pe lemnele cele de pe foc, pe cele de pe jertfelnic,

13. iar măruntaiele și picioarele le vor spăla [cu] apă și le va aduce preotul pe toate și le va pune pe jertfelnic. [Căci] roada este, jertfa, mirosul de bună mireasmă Domnului.

14. Iar dacă din păsări [este] roada [pe care] o s-o aducă dar Domnului și va aduce din turturele sau din porumbițe [ἀπὸ τῶν τρυγόνων ἢ ἀπὸ τῶν περιστερῶν] darul său

15. și o va aduce preotul pe ea către jertfelnic și îi va tăia capul și o va pune preotul pe jertfelnic și îi va stoarce sângele către piciorul jertfelnicului.

16. Și va scoate gușa cu penele și o va arunca pe ea lângă jertfelnic, către răsărituri, la locul cenușii [εἰς τὸν τόπον τῆς σποδοῦ].

17. Și o va frânge pe ea de la aripi, dar nu o va împărți, și o va pune pe ea preotul pe jertfelnic, pe lemnele cele de pe foc. [Căci] roada este, jertfa, mirosul de bună mireasmă Domnului.


[1] Roada fiind dobitocul adus ca ardere de tot.

[2] Ca să potolească mânia lui Dumnezeu față de el.

Epistola a II-a către Tessalonichiini, cap. 3, ed. BYZ

1. În sfârșit, rugați-vă, fraților, pentru noi, ca cuvântul Domnului să se răspândească și să se slăvească, precum și la voi,

2. și pentru ca să ne izbăvim de oamenii cei nelalocul lor și răi! Căci credința nu [este] a tuturor[1].

3. Și credincios este Domnul, Care vă va întări pe voi și vă va păzi de cel rău.

4. Și am nădăjduit în Domnul cu privire la voi, că pe cele pe care vi le poruncim vouă le și faceți și le veți face.

5. Iar Domnul să vă îndrepte vouă inimile spre dragostea lui Dumnezeu [Ὁ δὲ Κύριος κατευθύναι ὑμῶν τὰς καρδίας εἰς τὴν ἀγάπην τοῦ Θεοῦ] și spre răbdarea lui Hristos [καὶ εἰς τὴν ὑπομονὴν τοῦ Χριστοῦ].

6. Și vă poruncim vouă, fraților, în numele Domnului nostru Iisus Hristos, a sta voi departe de tot fratele umblând fără rânduială [στέλλεσθαι ὑμᾶς ἀπὸ παντὸς ἀδελφοῦ ἀτάκτως περιπατοῦντος] și nu după tradiția pe care ați primit-o de la noi [καὶ μὴ κατὰ τὴν παράδοσιν ἣν παρέλαβον παρ᾽ ἡμῶν].

7. Căci voi înșivă ați cunoscut cum trebuie a ne urma pe noi; că[ci] nu ne-am purtat fără rânduială în[tre] voi,

8. nici [n-]am mâncat pâine în dar de la cineva [οὐδὲ δωρεὰν ἄρτον ἐφάγομεν παρά τινος], ci, cu muncă și [cu] trudă, noaptea și ziua lucrând, spre [ca] să nu îngreuiez pe cineva [dintre] voi [πρὸς τὸ μὴ ἐπιβαρῆσαί τινα ὑμῶν].

9. Nu că nu avem [am avea] putere[2], ci ca pe noi înșine să ne dăm vouă exemplu, spre a ne urma pe noi.

10. Căci, și când eram cu voi, aceasta vă porunceam vouă, că, dacă cineva nu voiește să lucreze [εἴ τις οὐ θέλει ἐργάζεσθαι], nici să [nu] mănânce [μηδὲ ἐσθιέτω]!

11. Căci auzim [despre] unii umblând în[tre] voi fără rânduială, nelucrând nimic, ci iscodind.

12. Dar unora ca acestora le poruncim și îi rugăm, prin Domnul nostru Iisus Hristos, ca, lucrând cu liniște, să-și mănânce pâinea lor.

13. Iar voi, fraților, să nu slăbiți făcând ce este bine [μὴ ἐκκακήσητε καλοποιοῦντες][3]!

14. Iar dacă cineva nu ascultă cuvântului nostru prin epistolă, pe acesta însemnați-l și nu vă amestecați [cu] el, pentru ca să se rușineze,

15. dar să nu-l socotiți ca vrăjmaș, ci sfătuiți-l ca pe un frate!

16. Și Însuși Domnul păcii să vă dăruie vouă pace pururea în tot chipul! Domnul [să fie] cu voi, [cu] toți!

17. Salutarea [este cu] mâna mea, a lui Pavlos, care este semnul [meu] în toată epistola [ὅ ἐστιν σημεῖον ἐν πάσῃ ἐπιστολῇ]. Așa scriu [eu][4].

18. Harul Domnului nostru Iisus Hristos [să fie] cu voi, [cu] toți! Amin!


[1] Căci, din păcate, nu toți cred în Dumnezeu.

[2] Vă spun aceasta, nu ca și când nu am avea putere asupra voastră, putere duhovnicească.

[3] Să nu vă pierdeți râvna cu care ați început să faceți cele bune!

[4] Așa îmi semnez eu epistolele: la final. Scriind salutarea ultimă cu mâna mea.

Epistola a II-a către Tessalonichiini, cap. 2, ed. BYZ

1. Și vă rugăm pe voi, fraților, pentru venirea Domnului nostru Iisus Hristos și a noastră adunare cu El,

2. spre [ca] nu degrabă să vă clătinați voi dintru minte[1], nici a fi înfricoșați, nici prin duh[2], nici prin cuvânt, nici prin epistolă, ca [și când] prin noi [ar fi scrisă], cum că a venit ziua lui Hristos [ὡς ὅτι ἐνέστηκεν ἡ ἡμέρα τοῦ Χριστοῦ]!

3. Să nu vă amăgească pe voi cineva în niciun chip! Că[ci nu va fi aceasta], dacă nu are să vină mai întâi apostazia [ὅτι ἐὰν μὴ ἔλθῃ ἡ ἀποστασία πρῶτον] și [nu] are să fie descoperit omul păcatului [καὶ ἀποκαλυφθῇ ὁ ἄνθρωπος τῆς ἁμαρτίας], fiul pieirii [ὁ υἱὸς τῆς ἀπωλείας],

4. cel care stă împotrivă [ὁ ἀντικείμενος] și se înalță pe sine pe[ste] tot Cel fiind zis Dumnezeu sau închinare [καὶ ὑπεραιρόμενος ἐπὶ πάντα λεγόμενον Θεὸν ἢ σέβασμα], astfel încât el, întru templul lui Dumnezeu, ca „Dumnezeu” să șadă, arătându-se pe sine că este „Dumnezeu”.

5. Nu vă aduceți aminte că, încă fiind cu voi, acestea vă ziceam vouă?

6. Și acum ați cunoscut [de ce] este oprit, spre [ca] să se arate el la vremea sa.

7. Căci taina fărădelegii acum se lucrează [Τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας]; [și este] numai cel care o oprește acum, până ce are să fie luat din mijloc,

8. și atunci va fi descoperit cel fără de lege, pe care Domnul îl va mistui [cu] Duhul gurii Sale [ὃν ὁ Κύριος ἀναλώσει τῷ Πνεύματι τοῦ στόματος Αὐτοῦ] și-l va nimici cu arătarea venirii Sale [καὶ καταργήσει τῇ ἐπιφανείᾳ τῆς παρουσίας Αὐτοῦ];

9. [iar] venirea căruia este după lucrarea lui Satanas, cu toată puterea[3] și [cu] semne și [cu] minunile minciunii [καὶ τέρασιν ψεύδους]

10. și cu toată înșelăciunea nedreptății în cei pieriți [καὶ ἐν πάσῃ ἀπάτῃ τῆς ἀδικίας ἐν τοῖς ἀπολλυμένοις], pentru care dragostea adevărului n-au primit [ἀνθ᾽ ὧν τὴν ἀγάπην τῆς ἀληθείας οὐκ ἐδέξαντο][4], spre [ca] ei să fie mântuiți.

11. Și, pentru aceasta, Dumnezeu le va trimite lor lucrare de amăgire [ἐνέργειαν πλάνης], spre [ca] ei să creadă minciunii [εἰς τὸ πιστεῦσαι αὐτοὺς τῷ ψεύδει];

12. pentru ca să fie judecați toți cei care n-au crezut adevărului [ἵνα κριθῶσιν πάντες οἱ μὴ πιστεύσαντες τῇ ἀληθείᾳ], ci au binevoit în nedreptate [ἀλλ᾽ εὐδοκήσαντες ἐν τῇ ἀδικίᾳ].

13. Iar noi datori suntem pururea a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru voi, fraților iubiți de către Domnul, că Dumnezeu v-a ales pe voi dintru început spre mântuire în[tru] sfințirea Duhului [ὅτι εἵλετο ὑμᾶς ὁ Θεὸς ἀπ᾽ ἀρχῆς εἰς σωτηρίαν ἐν ἁγιασμῷ πνεύματος] și [întru] credința adevărului [καὶ πίστει ἀληθείας];

14. spre care v-am chemat pe voi prin Evanghelia noastră, spre dobândirea slavei Domnului nostru Iisus Hristos [εἰς περιποίησιν δόξης τοῦ Κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ].

15. Așadar, de aceea, fraților, stați și țineți tradițiile [τὰς παραδόσεις][5] pe care le-ați învățat, fie prin cuvânt [εἴτε διὰ λόγου][6], fie prin epistola noastră [εἴτε δι᾽ ἐπιστολῆς ἡμῶν]!

16. Și Însuși Domnul nostru Iisus Hristos și Dumnezeu și Tatăl nostru, Cel care ne-a iubit pe noi [ὁ ἀγαπήσας ἡμᾶς] și ne-a dat mângâiere veșnică și nădejdea cea bună în har [καὶ δοὺς παράκλησιν αἰωνίαν καὶ ἐλπίδα ἀγαθὴν ἐν χάριτι],

17. să mângâie inimile voastre și să vă întărească pe voi în tot cuvântul și lucrul cel bun!


[1] Să nu vă clătinați din mintea voastră care e în pacea lui Dumnezeu!

[2] Se referă la un demon.

[3] Cu poată puterea satanică.

[4] N-au iubit adevărul lui Dumnezeu.

[5] Stați în tradiții și le țineți pe ele!

[6] Fie prin vorbirea noastră directă către voi.

Epistola a II-a către Tessalonichiini, cap. 1, ed. BYZ

1. Pavlos [Παῦλος] și Siluanos [Σιλουανὸς] și Timoteos [Τιμόθεος] Bisericii Tessalonichiinilor, în[tru] Dumnezeu, [în] Tatăl nostru și [în] Domnul Iisus Hristos:

2. har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și [de la] Domnul Iisus Hristos!

3. Datori suntem a-I mulțumi pururea lui Dumnezeu pentru voi, fraților, precum vrednic este, că[ci] crește peste măsură credința voastră și prisosește dragostea fiecăruia [dintre] voi toți, a unora către alții.

4. Astfel încât noi înșine ne lăudăm cu voi în Bisericile lui Dumnezeu pentru răbdarea voastră [ὑπὲρ τῆς ὑπομονῆς ὑμῶν] și [pentru] credința [arătată] în toate prigonirile voastre [καὶ πίστεως ἐν πᾶσιν τοῖς διωγμοῖς ὑμῶν] și [în] toate necazurile pe care le îndurați [καὶ ταῖς θλίψεσιν αἷς ἀνέχεσθε];

5. [care sunt] dovada dreptei judecăți a lui Dumnezeu, spre [ca] să vă învredniciți voi Împărăției lui Dumnezeu, pentru care și pătimiți [ὑπὲρ ἧς καὶ πάσχετε];

6. dacă [este] drept lângă Dumnezeu să răsplătească [cu] necaz celor care vă necăjesc pe voi,

7. iar vouă, celor fiind necăjiți, [să vă dea] odihnă împreună cu noi [ἄνεσιν μεθ᾽ ἡμῶν], la revelarea Domnului Iisus din cer [ἐν τῇ ἀποκαλύψει τοῦ Κυρίου Ἰησοῦ ἀπ᾽ οὐρανοῦ], împreună cu Îngerii puterii Sale [μετ᾽ Ἀγγέλων δυνάμεως Αὐτοῦ],

8. în văpaia focului [ἐν πυρὶ φλογός], dând răzbunare celor care nu L-au cunoscut pe Dumnezeu [διδόντος ἐκδίκησιν τοῖς μὴ εἰδόσιν Θεόν] și celor neascultând Evanghelia Domnului nostru Iisus [καὶ τοῖς μὴ ὑπακούουσιν τῷ Εὐαγγελίῳ τοῦ Κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ];

9. care pedeapsă vor suferi [οἵτινες δίκην τίσουσιν], pieire veșnică de la fața Domnului [ὄλεθρον αἰώνιον ἀπὸ προσώπου τοῦ Κυρίου] și de la slava tăriei Sale [καὶ ἀπὸ τῆς δόξης τῆς ἰσχύος Αὐτοῦ],

10. când are să vină să Se slăvească în[tru] Sfinții Săi [ὅταν ἔλθῃ ἐνδοξασθῆναι ἐν τοῖς Ἁγίοις Αὐτοῦ] și să Se minuneze în toți cei care cred [καὶ θαυμασθῆναι ἐν πᾶσιν τοῖς πιστεύσασιν], că[ci] a fost crezută mărturia noastră către voi în ziua aceea.

11. Spre care ne și rugăm pururea pentru voi, ca pe voi să vă învrednicească de chemare Dumnezeul nostru [ἵνα ὑμᾶς ἀξιώσῃ τῆς κλήσεως ὁ Θεὸς ἡμῶν] și să vă umple de toată bună-voirea bunătății și de lucrul credinței cu putere [καὶ πληρώσῃ πᾶσαν εὐδοκίαν ἀγαθωσύνης καὶ ἔργον πίστεως ἐν δυνάμει];

12. pentru ca să se slăvească numele Domnului nostru Iisus în[tru] voi și voi în[tru] El, după harul Dumnezeului nostru și al Domnului Iisus Hristos.

1 2 3 34