Sfantul Nicolae, arhiepiscopul Japoniei, cel intocmai cu Apostolii

373px-nikolai-kasatkin.jpg

Pentru a-l cunoaste pe Sfantul Nicolae si efortul sau de a evangheliza Japonia a se vedea articolul din Wikipedia:
http://en.wikipedia.org/wiki/Nikolai_of_Japan

si articolul semnat de Maria Junko MATSUSHIMA :
http://www.orthodox-jp.com/maria/Nikolai-JAPAN.htm

Pr. Dorin

Sibiul: capitala europeana

Pentru detalii despre ce se va petrece in 2007 in Sibiu intrati in locatia de aici.

Veti gasi date despre istoricul orasului si despre proiectele care vor fi derulate aici in 2007.
Astazi, 1 ianuarie 2007, vom vedea incepand cu ora 18.00 imagini cu inaugurarea Sibiului ca oras european.

Si pentru a va trezi interesul pentru Sibiu, redam istoria pe scurt a Sibiului, din datele furnizate de siteul pe care il publicitam acum:

Date importante:

1191 Prima mentiune documentara a localitatii Cibinium intr-un document eclezastic pastrat la Vatican
1292 Este mentionat primul spital de pe actualul teritoriu al Romaniei
1366 Se incheie lucrarile la a 3-a incinta de fortificatie. Sibiul este declarat oras cu denumirea de Hermannstadt.
1376 Numarul breslelor ajunge la 19 in care se practica 25 de meserii.
1380 Este atestata prima scoala din oras.
1462 La Sibiu apare cel mai vechi manuscris german din Transilvania
1494 Este mentionata prima farmacie, cea mai veche din Romania
1542 Sibianul Georg Reicherstorffer realizeaza prima harta a Moldovei.
1551 Konrad Hass proiecteaza la Sibiu principiile rachetei in 3 trepte.
1557 Este atestata documentar prima librarie.
1671 Valentin Frank von Frankenstein mentioneaza descoperirea gazului metan de niste locuitori din Bazna.
1692 Sibiul devine timp de un secol capitala Transilvaniei.
1752 Primele reprezentatii de teatru in oras intr-un spatiu improvizat.
1769 In casa Moringer din Piata Mare ( Casa Albastra) se infiinteaza prima sala de reprentatii teatrale.

Baronul Samuel Brukenthal este numit in functia de Comisar Imperial.
1778 Martin Hochmeister deschide prima librarie din oras si in acelasi an scoate primul ziar cu profil teatral din Ardeal: ‘Theatral Wochenblatt’
1782 Franz Joseph Muller descopera in atelierul sau din strada Fleischer nr. 36 (actuala Mitropoliei) elementul chimic Telur.
1783 Apare primul manual scolar in limba romana
1787 Prima biserica ortodoxa se inaugureaza
1788 Martin Hochmeister deschide un teatru in Turnul Gros.
1789 Ioan Piuariu Molnar pune bazele primei gazete romanesti: ‘Foaia romaneasca pentru econom’.
1797 Samuel von Hahnemann infiinteaza primul laborator de homeopatie
1817 La 25 februarie Muzeul Brukenthal isi deschide portile. Este primul muzeu din Romania.
1818 Se infiinteaza prima Societate Muzicala
1820 Strazile sunt luminate noaptea.
1822 Michael Bielz infiinteaza prima litografie din Ardeal.
1846 JJohann Strauss si Franz Listz concerteaza in oras.
1849 Este infiintata Societatea Transilvaneana pentru Stiintele Naturii
1850 Andrei Saguna infiinteaza prima Imprimarie romaneasca.
1853 Apare ‘Telegraful Roman’. Astazi este cel mai vechi ziar din Romania cu aparitie neintrerupta
1861 Se infiinteaza societatea culturala ASTRA.
1884 Ziarul Tribuna apare avand in frunte pe Ioan Slavici.
1885 Prima linie telgrafica din oras.
1895 AASTRA publica prima Enciclopedie Romaneasca (a 3-a din Europa)
Se deschide Muzeul de Stiinte Naturale
1904 Sibiul devine al 3-lea oras din Austro-Ungaria iluminat cu curent electric si al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric.
1905 Are loc inaugurarea noii cladiri a Astrei si a Muzeului Asociatiunii in parcul orasului.
1906 Se sfinteste Catedrala Ortodoxa din Sibiu
1914 Orga Catedralei luterane este dotata cu peste 6000 tuburi, considerate cele mai mari din aceasta parte a Europei.
1919 Orasul isi schimba denumirea oficiala in Sibiu.
1925 In oras se prezinta primele radiouri.
1934 La Sibiu apar 36 de reviste si ziare de limba germana si 24 romanesti.
1989 Sibiul este al doilea oras din Romania, dupa Timisoara, care se ridica impotriva comunismului.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Sfantul Vasile cel Mare

1.jpg

Va invitam sa intrati in locatia

http://www.sfantulvasilecelmare.info/index.php


pentru a gasi un site dedicat Sfantului Vasile cel Mare ( 330-379). Veti gasi aici viata Sfantului, carti de-ale sale, acatistul romanesc, icoane ale sale si portaluri care recenzeaza viata acestuia.

Uram la multi ani parintilor nostri care poarta acest nume, indeosebi parintelui profesor Vasile Raduca si parintelui Vasile Gavrila si tuturor celor care isi sarbatoresc astazi ziua patronimica.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian

Zi de praznic imparatesc.Ziua aderarii. Ziua bucuriei.

Am simtit in oamenii de azi-noapte de pe strazi si in aer mult har, multa bucurie, o fericire si un har care completeaza si continua bucuria revolutiei romane din 1989.

Am vazut lacrimi, imbratisari, lasere, pocnitori, oameni care se bucurau, care se distrau frumos, care jubilau. Multi dintre crestinii nostri s-au bucurat in Biserici si azi-noapte si astazi dimineata.

Entuziasm frumos. Si entuziasmul, bucuria este un har dumnezeiesc.

Am simtit in toata fiinta mea ca Dumnezeu, nu doar anul nou, e Cel care ne-a dus in alta lume, spre alta perspectiva. Astazi, dupa cum vedeti, a fost un cald de primavara: semn dumnezeiesc ca Dumnezeu vrea sa ne bucuram si ca nu trebuie sa mai lasam pe cineva, presedinte sau nu, care sa ne fure bucuria.

Avem un capital enorm de bucurie, de speranta. Mi-au dat lacrimile astazi cand am vazut cu cata bucurie am trecut, multi dintre noi, doar cu buletinul de roman si de european la fratii nostri in Ungaria sau am zburat astazi cu avionul.

Trebuie sa pastram aceasta bucurie in noi si sa muncim ca ea sa ramana in noi!

Molitvele Sfantului Vasile cel Mare ne-au curatit astazi si au curatit intregul univers de rautate, de demoni. Ne-au curatit de reziduurile non-bucuriei.

Bucuria cere curatie. Se naste din curatie. Taierea imprejur a Domnului inseamna inceputul suferintei Lui pentru noi. Acum incepe sa se rupa faradelegea noastra. Dar astazi incepe sa se stearga si pata pusa peste demnitatea noastra.

Trebuie sa ramanem bucurosi, sa muncim si sa ne veselim in bine!
La multi ani Romania mea, Europa mea, lumea mea, adica lumea lui Dumnezeu!
La multi ani pentru toti si nu uitati sa fiti voi insiva!

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Când privesc zilele de-aur a scripturilor române

„Când privesc zilele de-aur a scripturilor române/ Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine”, zicea Eminescu. Noi nu ne vom cufunda însă în vise, nu vom deveni automat nostalgici – deşi e greu să nu te cuprindă duioşia, dacă mai ai vreo urmă de dragoste de ţară în tine – ci vom încrca să privim cu onestitate „scripturile”, adică scrierile româneşti vechi şi vom încerca să demontăm „miturile” foarte persistente ale literaturii române, ale criticii moderniste care a aşezat toată literatura şi cultura românească şi creştină veche pe un pat al lui Procust al gândirii seculariste, moderniste şi anti-creştine.

Vom arăta, pentru început, că teza conform căreia cronicarii noştri au fost profund influenţaţi de Umanism este falsă şi că baterea monedei pe cronicarii moldoveni este o opţiune unilaterală a criticii literare care a dezavuat conţinutul religios al „Cazaniilor” sau „Didahiilor”, precum şi pe cel al cronicii lui Constantin Cantacuzino sau al altor texte având o adâncă substanţă creştină, minimalizându-le în context literar, sau deviind pur şi simplu sensul unor cărţi teologice, aşa cum este „Divanul” lui Dimitrie Cantemir, care a fost şi continuă să fie interpretat, într-un mod aberant, ca filosofic.

A afirma altceva şi a merge împotriva curentului stabilit deja în critica literară românească înseamnă a te lupta cu morile de vânt şi a te auto-exclude din rândurile celor care au o şansă să fie promovaţi, să fie susţinuţi pentru a-şi expune punctul de vedere în revistele literare sau să fie publicaţi.

Datorită rigidităţii sistemului de învăţământ românesc, mase mari de tineri licenţiaţi în filologie duc mai departe aceste teze aberante din literatura noastră, le promovează prin teze de licenţă, de masterat sau de doctorat şi apoi, unii dintre ei, prin cărţi scrise în grabă, prin care unii se susţin în posturi călduţe.

Această situaţie face să prolifereze minciuna şi ignoranţa totală cu privire la trecutul nostru şi la cultura noastră creştin-ortodoxă, cu adevărat milenară.

În cele vor urma, vom scoate în evidenţă unele aspecte ce ni s-au părut relevante şi care au fost cercetate prea puţin sau deloc, din literatura veche şi vă vom propune mai multe articole pe această temă.

Drd. Gianina Picioruş