Surse open free de la Universitatea de Teologie din Yale

WEB GATEWAYS:

* Yale Divinity Library Research Guide for Christianity:
http://www.library.yale.edu/div/xtiangde.htm
* Wabash Center Guide to Internet Resources in Theology and Religion:
http://www.wabashcenter.wabash.edu /internet/front.htm
* Religious Studies Web Guide:

http://www.acs.ucalgary.ca/~lipton/

* Humbul Humanities Hub:
http://www.humbul.ac.uk/
* Virtual Religion Index:
http://virtualreligion.net/vri/
* Google Web Directory: Religion & Spirituality

http://directory.google.com/Top/Society/Religion_and_Spirituality/

ENCYCLOPEDIAS:

* New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge
http://www.ccel.org/s/schaff/encyc/encyc13/htm/TOC.htm
* The Encyclopedia of World History:
http://www.bartleby.com/67/
* The Catholic Encyclopedia:
http://newadvent.org/cathen/
* World Wide Encyclopedia of Christianity:
http://www.ccel.org/php/wwec.php
* The Ecole Initiative: Hypertext Encyclopedia of Early Church History:

* Online Reference Book for Medieval Studies (ORB): Encyclopedia:
http://www.ccel.org/php/wwec.php
* Encyclopedia Mythica: [mythology]
http://www.pantheon.org/
* Perseus Digital Library:
http://www.perseus.tufts.edu/
* Internet Encyclopedia of Philosophy:
http://www.utm.edu/research/iep/
* Stanford Encyclopedia of Philosophy:
http://plato.stanford.edu/
* Jewish Encyclopedia:
http://www.jewishencyclopedia.com/index.jsp
* The Literary Encyclopedia
http://www.litencyc.com
* Divining America: Religion and the National Culture:
http://www.nhc.rtp.nc.us/tserve/divam.htm
* Encyclopedia of Religion and Society:
http://hirr.hartsem.edu/ency/index.html
* Global Anabaptist Mennonite Encyclopedia Online
http://www.gameo.org/

DICTIONARIES, GLOSSARIES:

* Glossary for the Study of Judaism, Christianity, and Islam:
http://ccat.sas.upenn.edu/~rs2/glossopt.html
* Language Dictionaries and Translators:
http://www.word2word.com/dictionary.html
* Postmodern Bible Dictionary:
http://www.bible.gen.nz/dictionary.htm
* Dictionary of Theology:
http://www.carm.org/dictionary.htm
* Biographical Dictionary:
http://www.s9.com/biography/

FACTS &RELIGIOUS STATISTICS:

* Christianity Chronology:
http://www.thenagain.info/WebChron/Christianity/Christianity.html
* Adherents.com (Religious statistics)
http://www.adherents.com/
* Yearbook of American and Canadian Churches
http://www.electronicchurch.org/
* American Religion Data Archive:
http://www.thearda.com
* Hartford Institute for Religion Research:
http://hirr.hartsem.edu/
* American Religious Identification Survey:
http://www.gc.cuny.edu/studies/aris_index.htm
* The Pluralism Project

http://www.pluralism.org/resources/statistics/tradition.php

* Religious Movements Homepage Project
http://religiousmovements.lib.virginia.edu/
* Glenmary Research Center:Religious Congregations & Membership: 2000,

http://www.glenmary.org/grc/RCMS_2000/release.htm

* Barna Research Online: research archive
http://www.barna.org/
* World Fact Book: Countries of the World:
http://www.theodora.com/wfb

BIBLICAL STUDIES RESOURCES:

* All in One Biblical Resources Search:
http://www.ntgateway.com/multibib/
* The New Testament Gateway:
http://ntgateway.com/
* Biblical Studies on the Web:
http://www.bsw.org/
* World Wide Study Bible:
http://www.ccel.org/wwsb/
* Resource Pages for Biblical Studies:
http://www.torreys.org/bible/
* Bible Research: Reference Materials for Students of Scripture:

http://www.bible-researcher.com/index.html

* The Unbound Bible:
http://unbound.biola.edu/
* Liddell-Scott-Jones Greek Lexicon, etc. from Perseus Project:

http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/perscoll

* Strong’s Exhaustive Concordance – from bible.crosswalk.com :

http://bible.crosswalk.com/Concordances/

* Lexicons – Brown, Driver, Briggs, Gesenius for OT, Thayer’s for NT- from bible.crosswalk.com:

http://bible.crosswalk.com/Lexicons/

* Review of Biblical Literature:
http://www.bookreviews.org/
* iTanakh – Resources for Academic Study:
http://itanakh.org
* Biblical Manuscripts Project:
http://alpha.reltech.org:8080/

TOOLS FOR SERMON PREPARATION:
[See also: Tools for Study of the Bible, above]

* Revised Common Lectionary site at Vanderbilt:
http://divinity.library.vanderbilt.edu/lectionary
* Episcopal Lectionary:

http://www.satucket.com/lectionary/

* The Text This Week:
http://www.textweek.com/
* Sermons and Sermon-Lectionary Resources:

http://www.rockies.net/~spirit/sermon.html

* Classic Bible Commentaries:

http://www.gospelcom.net/eword/comments/

DENOMINATIONAL RESOURCES:
[See a more extensive listing at
http://www.library.yale.edu/div/electext.htm#denom
]

* Worship and Spirituality Site of the Evangelical Lutheran Church in Canada
http://www.worship.ca/

ETHICS RESOURCES:

* National Reference Center for Bioethics:
http://www.georgetown.edu/research/nrcbl/
* Ethics Updates:
http://ethics.acusd.edu/index.html
* Religion and Ethics Newsweekly:

http://www.pbs.org/wnet/religionandethics/

ONLINE TEXTS

* Directory of electronic texts:
http://www.acs.ucalgary.ca/~lipton/texts.html
* Christian Classics Ethereal Library – includes:
– Ante-Nicene Fathers, Nicene and Post-Nicene Fathers:
http://www.ccel.org/fathers2/
– Works by many authors:

http://www.ccel.org/index/author-all.html

* Early Christian Writings:

http://www.earlychristianwritings.com/

* Creeds of Christendom:
http://www.creeds.net/index2.htm
* Oxford Text Archive:
http://ota.ahds.ac.uk/
* Religion-online: [full text books & chapters]
http://www.religion-online.org/
* Project Gutenberg
http://promo.net/pg/

ONLINE JOURNALS & ARTICLES

* Directory of electronic journals:
http://www.ucalgary.ca/~lipton/journals.html
* Find Articles.com: [includes access to Christian Century, Commonweal, National Catholic Reporter, Ecumenical Review ]
http://www.findarticles.com
* Ingenta [delivers articles free or for fee]
http://www.ingenta.com/
* PubList -database of over 150,000 magazines, journals, newsletters, & other periodicals
http://www.publist.com/
* Religion in the News – from Trinity College
http://www.publist.com/
* Religion Newswriters Foundation
http://www.religionwriters.com/

IMAGES:

* EIKON Image Database for Biblical Studies:

http://research.yale.edu:8084/divdl/eikon/index.jsp

* AdHoc Image and Text Database on the History of Christianity:


http://research.yale.edu:8084/divdl/adhoc/index.jsp

* ATLA Cooperative Digital Resources Initiative:
http://atla.com/digitalresources
* Wabash Guide Links to Image Collections:

http://www.wabashcenter.wabash.edu/internet/images.htm

OTHER USEFUL SITES:

* The Cyber Hymnal:
http://www.cyberhymnal.org/
* Hall of Church History:
http://www.gty.org/~phil/hall.htm

Toate datele sunt cf.
http://www.library.yale.edu/div/forfree.html

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian

Bucurii simple si bucurii ieftine

Soare. Cald afara. Oamenii se plimba pe strada absenti, vrand sa fuga parca de sine, fiecare de sinele lui. Ne plac bucuriile usoare si ieftine, ca un stol de pasari care ne trece pe deasupra capului, dar care nu ne adancesc in noi insine. Bucuriile simple nu sunt acelasi lucru cu bucuriile ieftine. Bucuriile simple ne implinesc, le simtim ca pe o comoara in suflet, ca pe o oaza de odihna: bucuriile la care revenim ca la o apa proaspata, ca la niste momente in care viata noastra s-a implinit.

Bucuriile ieftine nu ne implinesc, ne risipesc. Ele nu stau in lucruri, ci in felul in care privim lucrurile, frugal, fara sa vrem ca sa existe o adancime a lucrurilor, o fantana in fiecare om sau in fiecare peisaj vazut.

Fugim dupa senzatii usoare, dupa bucurii care sa se deruleze cinematografic, suntem infricosati si de cea mai mica umbra de durere, de profunzime care ar putea sa ne traverseze sufletul. Vrem sa ne bucuram repede si adunam in noi numai secvente, zdrente de bucurii, care, puse cap la cap, nu fac nici o fericire mare, ci paradoxal, privind inapoi, ele ne servesc o mare deziluzie, deziluzia vietii traita cinematografic.

Durerile multe si profunde, in schimb, ne ranesc pe moment, ne flageleaza, dar la sfarsitul lor sta o bucurie mare: bucuria golirii de sine si a umplerii de sens dumnezeiesc, de intelepciune harica.

Drd. Piciorus Gianina Maria-Cristina.

Violenta ca dezamagire de sine

Nu trebuie sa cautam factorii determinativi ai violentei limbajului sau ai celei fizice in lucrurile din afara noastra. Violenta vine din dezamagirea de sine, din constiinta ca esti neimplinit. Cel care considera ca printr-un limbaj dur, corosiv, demonic are mai multa trecere in fata celorlalti, presupune ca adevarata preeminenta in fata oamenilor consta in agresarea celuilalt, in tiranizarea lui.

Insa cel care agreseaza pe altul marturiseste implicit ca a fost agresat si ca nu a stiut sa raspunda pozitiv acestei agresiuni. Titlurile din ziare care ne agaseaza, informatiile si imaginile care ne agreseaza vor sa instaureze o stare de neliniste generala, prin care oamenii pot fi mult mai usor manipulati.

Epidemia, la un moment dat pandemia gripei aviare sau inflatia de terorism cu care am fost intoxicati in anul trecut s-au dovedit unele din multele alarme false ale postmodernitatii, ale epocii care se bazeaza pe scenarii futuriste. Epoca postmoderna, pe care criticii ei o vad ca incepand din deceniul 6 al secolului trecut, fiind o epoca cu aversiune fata de modernitate si de era industriala, are printre altele in prim plan ideea folosirii maselor in diferite scopuri, sub impactul imediat al informatiei.

Cu alte cuvinte palpitam la fiecare stire, ne infricosam la fiecare stire negativa si exultam de bucurie la fiecare moft sau inventie umana. Insa violenta si tentatiile sexuale multiple, alaturi de egoismul exacerbat si de dorinta de putere si de imbogatire vijelioasa, arata ca epoca noastra nu este implinita, ca oamenii ei merg majoritatea pe deasupra nisipurilor miscatoare, si ca in centrul fiintei noastre sta plictisul, dezamagirea, frustrarea.

Altfel de ce am injura si dracui tot timpul, de ce am avea tendinta sa ne batem si sa ne certam cu toti, daca suntem impliniti? In ce consta implinirea omului de astazi si de ce, ceea ce el numeste implinire ( bani, sexualitate, putere, printre altele), nu il linistesc cu adevarat? Scoaterea lui Dumnezeu din centrul vietii noastre si considerarea faptului ca Dumnezeu nu e pretutindeni si nu e de fapt in mijlocul lumii, ne-a dus la a nu mai fi nici noi ai nostri.

Violenta vine din posedarea noastra de catre demoni, mai mult sau mai putin evidenta, din sugestionarea noastra de catre ei. Desi e greu de inteles pentru un om care nu este induhovnicit in ce consta infiltrarea demonilor in fiinta noastra, totusi, fiecare dintre noi isi poate da seama ca tot ce ne impinge la rau si la pacat este un gand pe care demonii il insinueaza in fiinta noastra si noi il acceptam.

Conlucrarea mai mult sau mai putin constienta a noastra cu demonii o arata faptele rele pe care le facem si continua noastra trepidatie interioara, cautare dezorganizata, accesele de furie urmate de cele de excitatie sexuala, dupa care foamea ne agaseaza impreuna cu imaginatia debordanta.

Furia, accesele maladive de rautate sunt stari nefiresti pentru om. Imi aduc aminte cum Sfantul Vasile cel Mare, intr-o lucrare a sa, vedea intrarea noastra intr-o stare de furie, de enervare, drept o stare de posesie demonica, de inconstienta lucida la rau, ca o betie, in care, paradoxal, stim sa facem raul, dar nu vedem ca acest rau nu ne caracterizeaza, ca acest rau e de fapt o infiltrare a demonilor in fiinta noastra si un tipat al lor in noi.

Cei care nu cred si nu simt ca raul este o lucrare a noastra impreuna cu demonii, vad totusi ca raul e o realitate in ei, ca violenta e un lucru de care vor sa scape si de care, cu adevarat, trebuie sa scapam.

In viata ortodoxa violenta se vindeca prin iubirea vrajmasilor si prin umilinta de sine. In mod paradoxal, inveti sa fii linistit tocmai cand ierti si te rogi pentru cei care te nelinistesc si cand te chinui sa nu nelinistesti la randul tau, pe cei de langa tine.

Violenta vine din infatuare, din ideea ca te crezi mai bun si mai puternic decat altii. Si cand accepti sa ierti, cand accepti sa fii moderat, sa fii bun, sa nu te mai certi pentru orice fel de lucru, vezi ca violenta se estompeaza in tine pe zi ce trece. Insa, in mod capital, pentru un crestin ortodox calmitatea, linistea se nasc din evlavie catre Prea Curata Treime, catre Prea Curata Fecioara, catre toti Sfintii si Puterile ceresti, din invatarea cu smerenia, cu umilinta pana la capat.

Postul, rugaciunea, citirea de carti sfinte, metaniile, mancarea si bautura cu masura umilesc trupul, il domesticesc ortodox. Salbaticia trupului vine din parerea prea buna a sufletului despre sine cat si dintr-o continua imbuibare a trupului si din lenevie. Astfel, introducand credinta si asceza ortodoxa in viata noastra, vedem ca accesele de violenta dispar, nu mai vin de la sine.

In treptele avansate de induhovnicire personala, mania se sfinteste, se transfigureaza si devine din razbunare pe cineva o arma a barbatiei duhovnicesti, a luptei cu raul, cu pacatul, a rabdarii in asceza. Astfel atunci ne dam seama ca violenta nu e decat vointa noastra indreptata prost, spre in afara, intr-un mod distructiv, in loc sa facem din ea o violenta buna, o violenta a rabdarii si a increderii in bine, in frumos, in liniste.

Cand forta noastra interioara se induhovniceste, cand vointa noastra se induhovniceste atunci ne luptam pentru zidirea de sine in Hristos, pentru curatirea de patimi si lupta nu mai este cu omul ci cu rezistarea noastra in bine, in virtute.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Intre aberatie si intoleranta in filosofie

metamorphosis-of-the-poppy-print-c10071623.jpeg

Acest articol este o continuare a celui pe care il gasiti in pagina de aici.


Articolul d-lui Sorin Lavric, „Filosofia ca act de credinta”, din nr. 11/ 2006 al revistei „Idei in dialog” a starnit reactii diferite. Noi am luat atitudine pe blog, pentru a atrage atentia ca nu ne recunoastem in ceea ce crede domnia sa ca ar fi sentimentele unui crestin atunci cand citeste Scripturile Sfinte si nici nu identificam credinta noastra cu seductia puterii, ci dimpotriva, avem sa ne asteptam numai la atitudini ostile din partea puterii lumesti si a curentelor care sunt la putere in lume.

Nici bransa filosofilor nu a stat cu mainile in san, nepasatoare, in fata a ceea ce domniile lor catalogheaza ca o atitudine „iconoclasta” a filosofului Sorin Lavric in fata unei intregi istorii a filosofiei, incepand de la Aristotel si pana la Hegel. In consecinta, in numarul urmator al revistei, d-l Stefan Vianu ia atitudine („Filozofia si revolta omului de azi”), intr-un mod in care, in opinia noastra, ii jigneste inteligenta d-lui Lavric, oferindu-i definitii filosofice la modul pedagogic cel mai pueril si mai pedant cu putinta. Nu vrem sa retinem decat un singur lucru din acest articol, anume dovada pe care autorul sau o aduce in spiritul instituirii filosofiei ca adevar obiectiv, nu numai ca adevar al mintii umane imaginative, cum sustine d-l Lavric (afirmatie cu care suntem si noi de acord); prin urmare, spune d-l Vianu: „cum au ajuns marii filozofi sa insire mii de pagini de nonsensuri crezand ca spun ceva?” (p. 20)

In virtutea acestei intrebari esentiale, pe care dansul a subliniat-o in articol, domnia sa ar trebui ca sa citeasca alte mii de pagini din alti mii de autori din alte zeci de domenii si sa renunte la filosofie, daca simplul fapt de a scrie mii de pagini te face infailibil la non-sens.

Mai mult decat atat, daca noi, ortodocsii, venim si aducem argumentul miilor si milioanelor de pagini de teologie sau morala ortodoxa (din care mai mult de jumatate s-au pierdut), scrise de Sfintii si teologii ortodocsi, singura reactie cu care am fi tratati ar fi sa ni se rada in nas. Numai Sfantului Fotie cel Mare (sec. X), spre exemplu, i s-au ars de catre inamicii sai, 8 saci de scrieri!

In fine, in numarul curent al revistei „Idei in dialog”, ambii filosofi isi reitereaza punctul de vedere, continuand disputa. Ceea ce a inteles d-l Sorin Lavric, anume faptul ca gandirea este preponderent imaginativa si ca este bombardata de „sugestionari psihice”, la care reactioneaza pozitiv sau negativ si prin urmare, nu se vede nicaieri libertate deplina, nu este decat definitia omului cazut, a omului lipsit de orice transcendenta, care nu are niciun „instrument” interior de masurare a adevarului din lucruri, care merge adulmecand mirosul „puterii” si al „seductiei” in ceea ce i se prezinta drept veritabil in aceasta lume.

D-l Lavric nici nu stie ca ceea ce afirma dansul despre sine nu este decat confirmarea, portretul pe care Biserica il face de milenii omului cazut din Rai si care e amagit de diavoli in fel si chip, mai ales prin gandurile si imaginatiile pe care acestia i le insufla si tocmai de aceea rugaciunea mintii sau rugaciunea cu mintea in inima are drept scop curatirea mintii de ganduri patimase si a sufletului de patimi.

D-l Lavric spune ca nu crede in Dumnezeu „pentru simplul fapt ca nu am nicio dovada ca, undeva in realitate, ar exista ceva purtand numele acesta” („Filosofia de amvon”, p. 27). Insa Dumnezeu e foarte „palpabil” in Biserica, unde noi Ii mancam adesea Preasfantul Trup si Preacuratul Sange si ne unim cu El, iar prezenta Lui in suflet este inconfundabila si incomparabila cu orice experienta si cu orice bucurie omeneasca.

D-l Stefan Vianu replica, dar replica domniei sale se mentine dezamagitor in acelasi cadru ideologic sec („Ce e brut nu e (neaparat) bun”). D-l Vianu ii preda d-lui Lavric, din nou, pe un ton de superioritate filosofica, niste notiuni absolut elementare, care pot fi contestate si de un student oarecare. Elementaritatea si banalitatea explicatiilor dumnealui, desi cu pretentii mari, nu au darul sa lamureasca pe nimeni, nici pe colegul sau de breasla si nici pe noi.

Am dat insa peste o fraza care, in ciuda a tot ceea ce vrea sa afirme d-l Vianu in articolul sau, nu face decat sa ii dea suta la suta dreptate d-lui Lavric: „Din fericire exista si azi un alt mod de a intra in contact cu operele filozofilor decat stearpa exegeza; mai exista oameni care dovedesc prin scrisul si cuvantul lor ca aceasta disciplina este pentru ei ceva viu. Acesti truditori considera ca zecile de mii de ore consacrate lecturii operelor filozofice si meditatiei nu sunt timp pierdut. Prin meditatie continutul acestor opere devine carne din carnea lor” (p. 28).

Repet, prin urmare, daca noi, ca ortodocsi, am prezenta acelasi argument, d-l Vianu probabil ca si-ar astupa urechile. Surprinzator insa, pentru a-si dovedi abnegatia sa pentru filosofie, totala sa daruire, d-l Vianu incearca sa ne convinga folosind o expresie biblica.

Dar daca noi ii spunem, domniei sale si intregii tagme filosofice, ca prin rugaciune, Spovedanie, Impartasanie, prin citirea Scripturilor Sfinte si prin trairea in ritm liturgic a vietii ne simtim vii, devenim „carne din carnea” lui Hristos, ca cei pe care El ii face madulare vii ale Trupului Sau Viu, de ce nu ne cred?

De ce e mai nobil sa devii „carne din carnea” ideilor filosofice, un trup cu abstractiunile mentale, decat un trup cu Hristos, Dumnezeu-omul?

Prin aceste afirmatii insa d-l Vianu nu face decat sa-i dea dreptate d-lui Lavric, in afirmatiile acestuia ca filosofia nu este decat o credinta, o optiune de a crede in altceva decat in Dumnezeu.

Ignorarea si dispretuirea crestinismului insa nu ne mai mira, intr-o societate moderna si postmoderna in care, asa cum constata d-l H. R. Patapievici in articolul sau de pe ultima pagina, „ura fata de crestinism, exprimata prin libertatile pe care ni le luam impotriva traditiei lui, a devenit aproape unicul continut spiritual al modernitatii noastre”.

Drd.  Gianina Maria-Cristina Piciorus

Aurelian Pavelescu si dezamorsarea enigmei

Interviul domnului Aurelian Pavelescu de la OTV, de pe data de 19 ianuarie 2007. Se stia bomba din ianuarie de la sfarsitul anului 2006. Biletelul era pus in plan. Domnul Pavelescu spune ca 40 de angajati ai serviciilor secrete de la Cotroceniamenajeaza imaginea presedintelui in media.

Suntem intr-un moment de criza politica. Ca in 1998. PSD pune la cale procedura de suspendare a presedintelui. Domnul Bodu a fost concendiat. Premierul va contracara orice atac al presedintelui la nivelul imaginii publice. PSD cere demisia premierului si suspendarea presedintelui. PSD-ul vrea din nou la putere.

Se pun bazele daramarii puterii alese in 2004. Presedintele Basescu este cel care darama actuala putere. Populatia este dezamagita. O greseala imensa a presedintelui.

PSD reclama democratia, dupa ce a fost un partid-stat inainte de 2004. Ii pare rau de promisiunile Aliantei DA, care nu s-au implinit. Domnul Pavelescu regreta ca a facut campanie cu presedintele Basescu.

Iesirea celor de la PIN din Alianta a fost in 2005 un avertisment. Alianta va merge pana in 2008 dar va merge la vale. PNTCD a fost inlaturat de la putere prin actiunile lui Basescu, Valeriu Stoica… PNTCD trebuie sa revina pe scena, spune domnul avocat.

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian