Cartea de identitate si UE

Cetatenii romani pot calatorii de la 1 ianuarie 2007 pe baza cartii de identitate in 22 de state membre UE, respectiv: Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia,Portugalia, Slovenia, Spania, Ungaria, Cehia, Cipru, precum si in Bulgaria.

Cititi mai mult in http://www.news365.ro/Prin_Europa_cu_buletinul_si_un_control_la_frontiera_IDN54354.html

Pr.  Dorin

Frica de aderare si Ortodoxia

Pe 31 decembrie 2006 domnul Florian Bichir scria in Evenimentul zilei articolul Va supravietui ortodoxia in UE?, unde incheia cu cuvintele : Cu o Biserica in genunchi, inchistata in teroarea trecutului si privind cu teama viitorul – transformata intr-o casta exclusivista, care aduce a sectarism – vom fi victime sigure intr-o Europa din ce in ce mai desacralizata. , cf. http://www.evenimentulzilei.ro/article.php?artid=286104

Nu imi place un astfel de temperament ortodox, o astfel de scriitura cand vorbim despre Biserica lui Dumnezeu.

Eu unul, membru al Bisericii, nu ma simt ingenunchiat de istorie si nici nu mi-e teama de trecut si nici de prezent. Nu cred ca sunt singurul in aceasta situatie. Nu impartasesc perspectiva alarmista asupra rolului si locului Bisericii Ortodoxe in cadrul istoriei sau al Uniunii.

Nici nu ma simt membrul unei caste exclusiviste, care ar face lucruri pe care altii nu le pot face. Nu cred ca vom fi victime si nici ca ne vom seculariza in vreun fel, ci ne vom asuma istoria si posibilitatile culturale, stiintifice, religioase diverse pentru a le induhovnici in fiinta noastra.

Cred ca undeva se greseste grav, adica tocmai in minimalizarea rolului lui Dumnezeu in Biserica si se exclude purtarea Sa de grija permanenta cu fiecare dintre noi. Daca consideram un regim politic sau economic mai presus de posibilitatea Bisericii de a rezista in istorie, atunci am uitat ca Biserica a trecut prin persecutii, ca abia ne-am dezis de comunism, si ca nu noi ajutam Biserica sa existe, ci Dumnezeu prin Biserica ne pastreaza in viata Duhului Sfant.

E o perspectiva intoarsa aici, la domnul Bichir, si parerea dumnealui nu e singulara. Tocmai de aceea am luat articolul sau ca paradigma a glasului multora. Cei care vad Biserica numai prin prisma la cat de indolenti sau pacatosi sau presupus pacatosi sunt unii sau altii si nu mai vad harul lui Dumnezeu care ne pastreaza in viata si ne anima, considera ca Biserica trece printr-o criza, printr-o decadere, printr-o involutie.

Insa Biserica lui Dumnezeu nu are nimic de-a face cu involutia si nu trebuie sa uitam ca in Biserica, dintotdeauna, marii pacatosi si eretici care au iesit din randurile ei au fost contemporani cu marii Sfinti ai Bisericii si ca pe acestia din urma nu i-au incomodat primii, in asa fel incat sa nu isi sfinteasca viata.

UE si democratia nu pot fi atat de rele ca jupuirile de piele din timpul lui Diocletian. Avem, e drept, o persecutare a mentalului si a inimii foarte mare in postmodernitate. Ni se scaneaza creierul, ni se buruiaza, suntem ascultati si timorati in chip si fel. Insa, sa fim seriosi, nimeni nu ne mai baga in inchisoare pentru ca suntem crestini ortodocsi iar daca guvernantii nostri sunt atei sau de alta religie asta nu ne afecteaza in mod coplesitor pe noi si nici Biserica, atata timp cat noi nu aparam in primul rand cladirile Bisericilor noastre, ci veridica si mantuitoarea noastra credinta.

Credinta din noi poate rezidi la loc Bisericile daca ele sunt distruse. Ea poate rescrie cartile daca e nevoie, daca Dumnezeu ar ingadui sa ni se ia totul. Insa nu putem fi o sleahta de fricosi si nici nu suntem, ca UE asta, ar fi mai rau decat orice altceva pe lume.

Biserica este netrecatoare, nu pentru ca vrem sau nu vrem noi, ci pentru ca fundamentul ei este Prea Sfanta Treime. Nu noi tinem in brate Biserica ci ea ne tine pe noi in brate. Pentru ca Dumnezeu ne tine in brate, nu stiu de ce ne-am putea permite sa ne infricosam sau sa ne tulburam, atata timp cat nimeni nu ne poate face nici un rau major.

Indemnam, in concluzie, la o minte teologica echilibrata, non-extremista, care vede duhovniceste viata si istoria, si care nu trebuie sa isi permita sa se tulbure, ci sa se bucure continuu.

Mesajul Bisericii in orice clipa este: Bucurati-va!

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian.

Lanturile Sfantului Petru

Lanturile Sfantului Petru in bazilica „San Pietro in Vioncoli” din Roma
chain1.jpg

Intrati pe:
http://www.ichrusa.com/saintsalive/chains.htm
pentru mai multe detalii.

Multumim Mariei Irimescu de pe forumul „Credinta ortodoxa” pentru ca ne-a sesizat articolul acesta si in primul rand revistei Formula As pentru articolul dedicat Sfintelor lanturi ale Sfantului Petru din Romania:

http://www.formula-as.ro/articol.php?nrrev=610&&idart=5151&&numecap=Spiritualitate&&cc=lanturile%20Sfantului%20Petru

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian

Trebuie sa avem o constiinta trans-frontaliera/ ecumenica a Bisericii

Pentru a vedea bine, adanc, corect Biserica Ortodoxa trebuie sa vrem sa vedem cum arata si cum este experiat adevarul credintei noastre in toate colturile lumii, pretutindeni unde exista o comunitate ortodoxa sau chiar un singur ortodox. Daca ne iubim si ne stimam numai pe noi, pe ortodocsii romani, dar nu ne intereseaza de ortodocsii filandezi, ungari sau americani sau mai stiu eu de unde, aratam ca avem o perspectiva egoista asupra Bisericii, o perspectiva restrictivista, non-autentica.

Internetul e un spatiu de comunicare si de con-cunoastere ideal pentru un ortodox. Cand vom avea, speram, pe viitor, biblioteci open free ortodoxe cat mai vaste pe net, se va observa cat de putine lucruri stim despre trecutul si despre prezentul din inimile noastre, cat de putin ne cunoastem si cat de putin ne dorim unii pe altii.

Teologia Bisericii nu poate fi un depozit preferential, un tort numai pentru noi. Menirea teologiei ortodoxe e aceea de a contamina orice suflet si de a-l face sa se intoarca acasa, in Biserica mantuirii, in Biserica de la inceput.

Cei care nu cunosc credinta noastra nu au cum sa o cunoasca daca noi nu vorbim despre ea, daca nu inflacaram si nu luminam prin cuvintele si viata noastra pe cei care nu cunosc pe Dumnezeu si cred ca o duc bine.

Iar daca facem Teologie numai pentru noi, fara sa vedem cum se raporteaza si alti frati ai nostri, de alta limba si alt neam la Ortodoxie, aratam ca nu slujim interesului Bisericii ecumenice, a Bisericii de pretutindeni, a Bisericii lui Hristos, ci unei Biserici inteleasa prea mult national, nationalist si prea putin sau deloc, internationalist, ecumenic.

Ecumenica, credinta ecumenica, inseamna credinta care e cunoscuta peste tot unde exista oameni, unde exista locuire a pamantului. Dimensiunea ecumenica, universalista, transfrontaliera a Bisericii este in acelasi timp o dimensiune apostolica, pentru ca oriunde se vorbeste despre Hristos se vorbeste dupa invatatura Apostolilor, conform cu ea si potrivit harului care vine prin Apostoli, de la Domnul Hristos.

Si daca vine de la Apostoli credinta noastra si e una, are unitate interioara si formala, si e sfanta si propovaduita sfant, cu acrivie, atunci se poate extinde la toti, pentru ca e cea de la inceput, a Apostolilor.

Trebuie sa vedem de deasupra Biserica si nu de jos, nu numai din spatiul de unde suntem noi, din Romania. Trebuie sa vedem de deasupra Biserica si in acelasi timp de jos. Nu putem fi universalisti daca nu ne cunoastem particularitatea noastra, daca nu stim cum se traieste ortodox in Romania.

Insa a ramane prizonieri numai viziunii romanesti asupra Bisericii si a credintei ortodoxe inseamna a ramane la mai putin decat putem avea, de cat putem cunoaste. Ne putem imbogati continuu acceptand particularitatile altor Biserici autocefale surori si ele se pot imbogati cunoscandu-ne.

Acolo unde se bate cu pumnul in piept, ca noi am fi mai buni decat altii si altii mai buni decat noi, nu se traieste autentic, smerit Ortodoxia. Insa unde se doreste cunoasterea curata, smerita a experientei ortodoxe de pretutindeni si a teologiei Bisericii universale exista imbogatire continuu, o imbogatire uluitoare, pentru ca luam de la toti lucruri care ne fac mai frumosi, mai deplini, mai fericiti.

Insa nu numai cunoasterea teologiei noastre ne imbogateste. Si cunoasterea altor teologii, contrare noua, a culturii, a tehnicii, a civilizatiei altor popoare, a filosofiei si a moralei lor ne imbogatesc.

Nu trebuie sa ne fie teama sa cunoastem, sa intelegem, sa iubim adevarul si frumusetea din oameni si din diferite culturi, atata timp cat ne imbogatim continuu in viata duhovniceasca ortodoxa, cat timp ne curatim de patimi si ne facem permeabili tuturor.

Cand vom pleca mai mult in lume, cand vom calatori mai mult, cand vom citi si cunoaste mai mult, cand vom iubi mai mult, vom intelege ca avem nevoie de toti, ca putem sa ne inteleptim din tot ce vedem, auzim, traim, intelegem, ca nu exista nimic care sa ne conturbe cu adevarat sa ne mantuim, decat prostia si delasarea noastra, vanitatile puerile si tot felul de complexe stresante si surprinzatoare, la niste oameni ca noi, care ne consideram rationali.

Multumesc pe aceasta cale tuturor care se implica in promovarea, cunoasterea si explicarea credintei ortodoxe in orice forma se face aceasta. Siteurile si blogurile ortodoxe sunt platforme de educatie si de contaminare frumoasa pentru oricine le citeste.

Nimeni nu ne plateste ca sa scriem. Nimeni nu ne obliga ca sa scriem, decat constiinta noastra intru Duhul Sfant. Nimeni nu ne obliga sa comunicam in afara de dragostea noastra de a comunica, de a fi liberi sa comunicam.

De aceea ne rugam si binecuvantam pe oricine se implica si scrie despre credinta noastra, pe oricine scrie despre experientele sale, despre iubirile si neimplinirile sale, pentru ca cine le citeste se foloseste de ele.

Chiar si cei care ne pot ironiza vor vedea ca nu putem sa ne pierdem timpul cu scrisul si comentatul daca nu ne-ar implini acest lucru, daca nu ne-ar bucura. Daca ar fi o povara sa scrii, o corvoada, nu ne-am mai avea rostul aici.

Insa credem ca crestinii ortodocsi, ca orice om de altfel, au dreptul sa spuna cine sunt, sa respecte pozitiile altora si sa discute cu amiabilitate cu altii, cu oricine, pentru a fii mai buni, mai intelegatori, mai cuprinzatori.

Intelegem pe cei care nu au cuprins prea mult in inima lor si care au pozitii extremiste, puerile, psihotice. E normal sa te comporti frivol atata timp cat nimic din tine nu te satisface, nu te impaca.

Insa cand intelegi ca tuturor le este deschisa calea mantuirii, ca Hristos Dumnezeu e Creatorul, Mantuitorul nostru al tuturor si Judecatorul tuturor si ca Raiul nu este un loc unde te impreuni cu unii, unde esti prieten cu unii iar pe altii ii ignori, intelegi ca trebuie sa ii iubesti pe toi, sa ii doresti pe toti, sa doresti mantuirea si fericirea tuturor fratilor tai, pentru ca sa le ai si tu.

Biserica e trans-frontaliera, pentru ca e pentru toti, dar e pentru toti cei care au un neam, o natie, o tara, un pamant al lor. Natiunile ortodoxe la un loc fac Biserica, sunt Biserica lui Hristos si Sfintii tuturor neamurilor sunt Parintii nostri.

Daca avem Sfinti comuni si pamant comun si suntem cu totii frati, cum de putem sa avem o Teologie care sa nu se intereseze de altii de alt neam ci numai de noi?

Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian

Biserica Ortodoxa din China si Sfintii Mucenici chinezi

O Sfanta Icoana superba a Sfintilor Mucenici chinezi, martirizati la anul 1900

chinesemartyrs-htm1.jpg

Apasati pe Sfanta Icoana ca sa o vedeti in intregime!

Pentru a afla mai multe despre ortodoxia chineza intrati pe:

1.http://www.orthodox.cn/index_en.html
2. http://www.cs.ust.hk/faculty/dimitris/metro/orth_china.html
3. http://philtar.ucsm.ac.uk/encyclopedia/christ/east/occhi.html

Aici…pentru o traducere a surselor în limba română.

Pr.  Dorin Picioruş