Pă românește: șucăr… În engleză, ameliorat: șugăr
M-a șucărit ăla…rău de tot! Adică m-a supărat enorm de mult. Însă aria lui șucăr e mult mai largă…Dar, de obicei, m-a șucărit…egal: m-a supărat, pentru ca: tricou șucar = frumos, la modă. Însă aici avem alte date, întregitoare…
Acelaș cuvânt e și din țigănește și din germană și are trei sensuri diferite și se accentuează diferit. Ce te faci când ai cuvinte pluri-sensuale? Cum alegi sensul cuvintelor omografe, adică care se scriu la fel dar nu au același înțeles?
E o problemă. Șucărit, șucăreală, șucăr…
E șucăr mare în Regie…A venit Poliția. Adică e pericol mare, pentru că poliția face percheziție asupra deținerii de droguri.
Nu mai fii șucărit pe viață! Nu mai fi supărat pe viață! Dă-ți o șansă! Muncește ceva! Fă ceva!
O femeie șugăr, adică dulce, adică o dulceață de față. Dacă te îndulcești puțin uiți de supărare, de șucăreală…
Nu mai fi albastru sau verde pe mațe!
Nu mai fi rău cu tine și cu alții!
Învățați mereu limba română și orice limbă, ca să vă dezvățați de minciuna, de închipuirea de sine, de tâmpita expresie: eu știu limba engleză, franceză, greacă sau arabă! Nu, nu știm! O limbă e un colos, e o imensitate!
Nu e de ajuns să știi doar un sens, două, nouă sau 10.000 sau 200.000 de cuvinte!
Nu e de ajuns niciodată nimic!
Învățați continuu…ciulind urechile peste tot…și ochii!
Învățarea continuă este smerenie, smerire, adică realism, realitate, coborârea în realitatatea profundă a experienței.