Caut loc de muncă
Saituri și ziare cu oferte. Anunțul. În loc să îți spună ce condiții oferă angajatorul, cum arată angajatorul, ce cutume, ce religie, ce fițe are angajatorul în cap, câți bani îți dă în mână, lucrează la negru sau nu…el vrea să știe, în anunț, ce experiență ai în domeniu și, cel mai adesea, se cere trei ani de experiență.
Adică nu poți munci, mai mult de trei ani…la o firmă privată? Adică nu trebuie să faci pui? Păi, atunci, nici nu poți fi serios. Iar, de implicare, nici nu mai poate fi vorba, atâta timp, cât ești privit ca o mână de lucru, adică precum un obiect.
Toate anunțurile sunt stereotipe. Adică niciunul nu prea știe…arta anunțului. Anunțul trebuie să aibă un prizbriz, un chițibuș, un vino-n coa(ce), muncitorule de cursă lungă!
Însă, de ce să îți muncești prea mult capul? Oferta de muncă e spusă chior și din ea nu afli nimic. Din ea afli ce îți trebuie…nu: ce vei primi.
De ce se negociază salariul? De ce nu poate cere angajatul, de la mahărul de angajator, cât valorează el, spus pe față, dacă vrea să aibă anagajați ca lumea și nu scursuri?
Pe de altă parte, de ce ai nevoie ca paznic, ca bătător la calculator, ca făcătoare de cafea…și de alte treburi (nu?!), de experiență? Experiență doi-trei ani? Dacă ești considerat un rebut…de ce trebuie să fii un rebut cu experiență?
Ce am mai observat…Nu există meserii serioase pe piața de muncă românească. Nu sunt cereri reale de muncă, ci numai manufacturizări și lucruri de asamblare. Adică suntem țara făcătorilor de piulițe pentru export, dar și țara unde se angajează numai femei care îngrijesc de copii, paznici de noapte, secretare, ospătărițe, coafeze și vânzătoare.
Adevăratele meserii nu se publicitează. Acelea se iau ori trecând pe sub șef, ori cu ochi dulci, ori cu împingeri de card, ori cu alte pesticide.
Cât timp va mai dura mârșăvia asta? Până când vor fi tot mai puține locuri de muncă, pentru o tot mai mare masă de oameni? De ce nu se poate, ca toți să aibă locuri de muncă și să muncim din zori până în seară, lucruri care ne plac, să avem de toate, dar să știm și să trăim frumos, să ne odihnim, să ne simțim bine?
Cine nu ne lasă…să ne facem viața frumoasă? Cine nu ne lasă să inventăm noi munci, noi resurse, noi produse, noi moduri de a vedea munca, viața, interrelaționarea, succesul, odihna, bucuria?
Poate că soarele toamnei…