Locomotivă japoneză
M-am întors cu același personal, românesc (că eu sunt român)…dar care avea, de această dată, o locomotivă japoneză. Cu două sute de metrii (rețineți, vă rog!!!) înainte să intre în Gara Basarab, trenul personal de după amiaza, de la Craiova la București…a suferit un stop cardiac.
Locomotiva trenului s-a defectat brusc.
Cum am fost în primul vagon și lângă controlor, acesta ne spune că s-a defectat locomotiva.
Cum, altădată, într-o iarnă splendidă, cu un ger splendid și încăpător, se defectase, poate că aceeași locomotivă, pe câmp și a stat vreo oră și ceva…ca un român de bun simț…m-am dat jos din tren, împreună cu alții și am luat-o, vere, la pas…
Dar, în timp ce noi eram la jumătatea drumului, ne-am întâlnit cu locomotiva tractoare a primeia, a celei defecte. A legat-o pe a doua de prima, a venit încet…și noi tropa-tropa, la pas, spre gară… și, când eu am ajuns în gară, hop și trenul, limbă în limbă cu mine, aidoma locomotivei japoneze…care nu lipsește nicio secundă de la locul de finiș.
Numai că această locomotivă japoneză, pe tărâm românesc…întârziase o pierdere în avans…de 56 minute fix…
Adică trebuia să ajungă cu 56 de minute mai înainte…și ea, ca să vezi scofală, m-a prins din urmă și am intrat și eu, melcul și ea, dinozaurul, pe aceeași turnantă și am avut același finiș.