Realitatea și semnificația spațiului

Spatiul 1Realitatea și semnificația spațiului. Abordare teologică, filosofică și științifică, coord. de Adrian Lemeni și Diac. Adrian Sorin Mihalache, Ed. Basilica, București, 2014, 350 p.

*

Spatiul 2

Și conține 20 de articole. Referatele Celui de al 4-lea Simpozion Național „Dialogul dintre teologie, filosofie și știință” și ale proiectului „Cursuri despre relația dintre religie, filosofie și știință din perspectivă creștin-ortodoxă”, 29 septembrie-2 oct. 2011, Mănăstirea Caraiman, jud. Prahova, p. 9.

*

Pr. Ștefan Buchiu, Spațiul în teologia Părintelui Dumitru Stăniloae, p. 117-132.

Spațiul are pentru om „un caracter paradoxal și antinomic, fiindcă omul, pe de o parte, simte nevoia să-l străbată pentru a ajunge la Cel care este dincolo de el, dar, pe de altă parte, știe că nu poate face aceasta singur, ci numai împreună cu Dumnezeu”, p. 120.

*

Adrian Lemeni, Spațiul – realitate a comuniunii întemeiate prin Logosul întrupat, p. 133-150. Studiu în care autorul, ca și altă dată, prezintă în mod negativist și distorsionat spațiul online, considerându-l doar ca pe un spațiu de exprimare a „vidului lăuntric”, p. 139 sau de evadare din realitate, p. 140 și, deloc, de exprimare personalizată a unui crez.

De ce e spațiul online un mediu „mai rău” decât cartea, când, atât în carte cât și online ai același lucru? Și de ce e bun telefonul mobil ca să comunici dar un articol online sau o carte online par „non-comunicare”?

Poziția retrogradă a domnului Adrian Lemeni față de mediul online este inacceptabilă atâta timp cât se consideră un inițiat într-o parte a științei.

Mai degrabă ar trebui să pledeze pentru faptul ca teologii ortodocși să fie prezenți online și să producă scriitură de calitate. Să nu mai rămână captivii unui public redus, ci să scrie pentru un mediu global, în mai multe limbi, pentru ca să fie folositori cu adevărat.

Pentru că lipsa pe TV și în online a unui discurs profund și a unei consistente expuneri e și consecința neimplicării în online și în televiziune a unor creștini și a unor teologi cu multiple specializări.

Sturza, BAC-ul și cu tracul

Mă refer la trac și nu la traci…Adică la emoție, stare de bine, consolare…vâscozitate sentimentală…

D-l Cătălin Sturza a scris un articol pe blogul său…adică acesta și l-a prins tracul, adică emoția, când s-a văzut subiect de BAC. Adică articolul său a ajuns subiect de oral la Limba și Literatura Română, pentru liceeni, la BAC…atât de ușor…și atât de clasic…

Eu zic că e cea mai mare glorie, din neatenție, pe care autorul a primit-o și ar trebui să se autofelicite pentru ea. Asta, dacă nu se crede…un mic guru al literaturii de BAC.

Însă, pe de altă parte, să faci școală cu texte din online, e și asta o problemă, nu mică și nici seacă de conținut…cum e o problemă și să iei o filă din You Tube, tu, televiziune românească să fii și să nu îl citezi pe cel care a făcut și a pus fila…

Că You Tubul o ține, dar nu a făcut-o el!

Vom deveni cu toții clasici?!!!!

Poate doar cu trac…

Problema e că școala nu mai știe spre ce se îndreaptă…pentru că, legislativ vorbind, e pusă pe roate.

O vom desființa?

Vom desființa școala românească, că nu dă prea puține genii?

Poate că da…pentru că nu elita contează…ci vulgul…chiar pornografia intelectului…