Apartenența comunitară

Am făcut pe Twitter, două liste comunitare: una cu twitterii români și alta pentru persoanele celebre pe care le urmăresc. Azi-noapte însă Chirbit a făcut și el o listă cu chirbiții săi, printre care sunt și eu, adică cu cei care avem cont pe platforma sa audio, lucru care m-a bucurat și pe care l-am votat imediat ca pe un lucru foarte bun.

După toate probabilitățile, Marius Cârneală e cel care a creat comunitatea Știri ortodoxe (ar trebui să specifice acest lucru pe platforma sa, adică numele celui care orchestrează totul), unde trage RSS-urile a câteva bloguri ortodoxe.  Iarăși o idee bună, atâta timp cât invidia, prostia sau alte considerente ne separă. Comunitatea, chiar și ca idee sau chiar și în stadiu de plan…creează sau împinge la coeziune, la comuniune.

De ce? Pentru că vezi ce fac și alții și încerci să faci și tu ceva pentru ca să fii cu alții, pentru ca să fii competitiv, pentru ca să fii mai înțelegător și mai larg la experiență, mai profund.

Comunitatea adică produce emulație, încurajează, incită la bine. Comunitatea te împinge însă și la muncă și la responsabilitate. Nu e de ajuns doar să îți pui eticheta de  creator de online ortodox și gata, ci trebuie să dovedești că poți, că faci, că ești dinamic, că ai căutare.

Deci e bine să ai apartenență comunitară, dacă vrei să faci lucruri serioase. Dacă nu, îi tragi în jos și pe ceilalți. Și ca să fii al comunității trebuie să creezi, nu doar să-i copii pe alții, să ai proiecte și nu doar fumuri, trebuie să te implici și nu doar să dai din plisc.