Ce face Elleny Pendefunda la 11 ani

Poetesa cu fundiţe, micuţa Da Vinci a Iaşiului

Elleny Pendefunda va avea o expoziţie de pictură şi o lansare de carte la Ipoteşti de Zilele Eminescu.

Articol din 12 iunie 2012,

17. 18 minute.

Scris de: Cristinel C. Popa

Poetesă, pictoriţă, pianistă şi redactor de revistă culturală la numai 11 ani.

La vârsta la care alte fetiţe dorm cu păpuşele în pat şi se joacă cu avioane de hârtie, Elleny Pendefunda citeşte Verlaine, Rebreanu, Dumas sau Jerome K. Jerome.

Pe când ceilalţi copii întreprind nevinovate jocuri copilăreşti în ţărână adolescenţei această poetesă cu fundiţe improvizează piese de teatru în care se distribuie singură. Le schimbă „scenariul”, le îmbunătăţeşte. Inovează noi acte cu două personaje din casă, păpuşile Barbie şi Tereza, care îi plac foarte mult.

Desenează cuvinte şi pictează poezii.

Se joacă cu poemele.

Îşi imaginează poezia, ca şi pictura, ca pe un imens turn de cuvinte la care se ajunge doar prin intermediul viselor.

Cărţile ei conţin nu doar catrene reuşite, ci şi imagini cu tablourile sale. Pentru ea, universul e format din şoapte lirice: improvizează reuşite opere de artă, „cântă” la şevalet şi schiţează la pian frumoase imnuri închinate vieţii, o viaţă imaginată de un copil de doar 11 ani.

Iubeşte foarte mult animalele, oamenii, natura. Însă are o gândire profundă, fiind o fire artistică,  meditativă. De aici şi denumirile picturilor sale: Catedrala în amurg, Neantul, Nisipul, Lumina din adânc, Îngerul meu, Canicula.

Shakespeare cu păpuşi Barbie şi Verlaine în limba franceză pentru Pendefunda, poetesa cu fundiţe

Totul a început cu circa patru ani în urmă, când a învăţat să citească şi apoi, la puţin timp, să scrie. „Învăţase la un moment dat o poezie de Otilia Cazimir, a venit la mine şi m-a întrebat dacă nu poate face ceva asemănător”, a povestit tatăl său, medicul şi poetul Liviu Pendefunda.

La fel s-a întâmplat şi cu pictura şi muzica. Elevă a Şcolii Junior a Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, Elleny Pendefunda a debutat cu un volum de poezii pe când avea doar nouă ani. Urmează pictura în clasa Elena Cristina Potop şi pianul în clasa Petruţa Ignat. A publicat poezii, schiţe, povestiri şi cronică plastică în reviste literare şi de cultură din ţară.

A fost tradusă în mai multe limbi de circulaţie şi este membră în redacţiile revistelor Junior şi Contact internaţional. După numeroase expoziţii colective, Elleny a avut parte de vernisaje individuale la Iaşi, Bârlad şi Focşani.

Între cele mai importante momente ale carierii sale se numără decernarea Marelui Premiu la Concursul internaţional de artă plastică „N.N.Tonitza” şi Medalia „Sf. Luca”.

„A participat la lecturi publice, festivaluri, lansându-şi cărţile în numeroase oraşe din România şi Republica Moldova”, ne-a spus Julieta Pendefunda, mama sa.

Acum, Elleny Pendefunda a fost invitată să participe cu o expoziţie personală de pictură şi să lanseze volumul „Îngerul meu/ Angel Heart” la Galeriile de Artă „Horia Bernea” de la Memorialul Ipoteşti pe 15 iunie în cadrul Zilelor Mihai Eminescu. La eveniment vor participa nume de rezonanţă ale culturii române.

Studiază arta după Rembrandt, Dali, Klimt şi Da Vinci şi citeşte Dumas sau Jerome K. Jerome pentru a compune opere literare 

„Elleny are o personalitate accentuată. Stă ore în şir într-o expoziţie, indiferent că e la Galeriile de artă Dana ori Cupola din Iaşi sau la muzeele din Viena, Paris ori Cracovia. Urmăreşte compoziţia, tehnica de lucru, combinaţia cromatică.

Îi plac Rembrandt, dar şi Dali, da Vinci ori Gustav Klimt. Citeşte Dumas dar şi Jerome K. Jerome.

În schimb printre jocuri de rime şi mici schiţe pe orice fel de coli de hârtie aflate la îndemână, construieşte puzzle-uri cât mai mari sau 3D, descoperind pe Internet locurile unde pot fi vizitate monumentele realizate din carton.

Are pe dulapuri fragmente din oraşele lumii, printre care păpuşi de mici dimensiuni ce o reprezintă ca turistă. Pereţii camerei sale şi ferestrele sunt pline de îngeri, fluturi şi zâne sau prinţese Disney. E copilăroasă în joaca pe care nu a părăsit-o, iubind badmingtonul şi ciclismul, de-a v-aţi ascunselea şi desenele pe asfalt.

Cealaltă Elleny e foarte serioasă când corectează un articol de revistă sau citeşte versurile poeţilor români sau străini.

E foarte mândră când finalizează un tablou sau participă la cenaclu ori la lecturi publice, conştientizând că mai are mult de lucru pentru a fi la nivelul celor pe care-i are ca model” a spus mama sa, Julieta Pendefunda.

Poeţii români îndrăgiţi de Elenny sunt Nicolae Labiş, Nichita Stănescu şi Otilia Cazimir. De asemenea, îi place foarte mult să asculte direct în franceză poeţi ca Prevert şi Verlaine.

Andrada Ianuş…o medaliată cu aur pentru Fizică

MICUŢA EINSTEIN ●Medalie de aur la Olimpiada Internaţională de la Hanoi
Andrada Ianuş, proaspătă absolventă a Colegiului Naţional din Iaşi, a cîştigat medalia de aur şi un premiu special la Olimpiada Internaţională de Fizică ce s-a desfăşurat zilele trecute la Hanoi, în Vietnam. Încununată de lauri, Andrada este aşteptată mîine dimineaţă la aeroport de familie, prieteni, profesori şi oficialităţi ale MEC.

Alături de alţi patru colegi români care au mai cîştigat o medalie de argint şi două de bronz, Ama, „micuţa Einstein”, cum mai este numită la Iaşi, a avut de înfruntat crema fizicii mondiale: echipe redutabile, a Chinei, a SUA, a Indiei şi a Rusiei. Olimpiada Internaţională de Fizică este cel mai important concurs în domeniu şi adună cele mai luminate minţi, inclusiv pe cele ale unor profesori străluciţi. „Este recunoscut faptul că cine a luat o medalie la acest concurs devine un nume în domeniul fizicii. Face cinste ţării şi comunităţii ştiinţifice un astfel de rezultat, excepţional în opinia tuturor”, a spus Andu Ouatu, profesorul ei de Fizică de la Colegiul Naţional din Iaşi, şcoală pe care Andrada tocmai a terminat-o. La a 39-a olimpiadă internaţională ce a avut loc în Vietnam, la Hanoi, au participat elevi de la peste 350 de colegii din 82 de ţări.

VOCAŢIE.
Profesorul „micuţei Einstein” spune că Andrada are un talent extraordinar în domeniul fizicii, ea fiind o răsfăţată a premiilor încă din clasa a VIII-a. Însă cele mai bune rezultate le-a obţinut în clasa a X-a şi a XI-a, cînd a luat medalii de argint. Andrada s-a remarcat încă din clasa a X-a, cînd a reuşit să intre în lotul olimpic de fizică. „A muncit foarte mult, a trebuit să lucreze în plus faţă de colegi, pentru că în clasa a X-a a trebuit să înveţe şi materia pentru a XI-a şi a XII-a. Am făcut împreună ore suplimentare, dar a fost uşor, pentru că este o elevă extraordinară. Dacă îi spui o singură dată, ea pricepe şi reţine imediat, chiar dezvoltă ideea respectivă”, spune profesorul Andu Ouatu.

Părinţii fetei au mărturisit că au plîns de bucurie la aflarea rezultatului excepţional obţinut de fiica lor la Hanoi, chiar li s-a făcut rău de emoţie, motiv pentru care au luat medicamente ca să-şi revină.

PRECOCE. Pentru a ajunge la acest rezultat, Andrada a trebuit să muncească foarte mult. Ea a lucrat zilnic trei-patru ore la fizică, iar în perioadele de concurs şi pînă la zece ore. Succesul ei a fost posibil şi prin sacrificii, iar vacanţa care o aşteaptă va fi foarte scurtă, pentru că, la sfîrşitul lui august, trebuie să fie prezentă la Universitatea Jacobs din Bremen, unde va fi studentă. „Este un copil deosebit, precoce, care întotdeauna s-a descurcat la şcoală singură, pentru că noi nu ne-am implicat deloc. Mergeam la şedinţe, iar alţi părinţi se plîngeau că elevii, copiii lor, nu au timp pentru teme, pe cînd Ama avea timp liber la dispoziţie”, povesteşte mama sa, Mariana, care, ca şi tatăl fetei, Gelu, lucrează în mediul universitar.

Ama, aşa cum o alintă părinţii încă de cînd avea 1 an şi jumătate, pentru că aşa îşi pronunţa fetiţa numele, s-a manifestat precoce: la 7 luni reacţiona la diverşi stimuli, încercînd un soi de conversaţie, la 2 ani ştia deja literele şi memora poezii, iar din clasa I a învăţat foarte bine toate obiectele. Un rol în educaţie l-a avut bunica sa, care a vorbit întotdeauna cu fetiţa. Nimeni nu i-a făcut temele şi nici n-a ajutat-o. „A cîntat la pian din clasa a IV-a şi încă de atunci avea o personalitate puternică, încerca să coordoneze jocurile.

La cîţiva anişori rezolva cuburi complicate cu imagini din poveşti”, îşi amintesc părinţii. În clasa a VII-a, a îndrăgit fizica. Ajungea acasă şi le arăta părinţilor experienţele pe care le făcea. „Ştia încă de la 3 ani răspunsurile la concursurile de cultură generală la televizor şi avea un deosebit simţ practic. Pentru a procura ceva de la bunicul, i-a spus că, dacă îi va da ce-şi doreşte, îl va recompensa cu un milion de lei. A obţinut ce dorea şi şi-a păstrat promisiunea – a scos o bucată de hîrtie şi a scris un milion, cu zerourile de rigoare.”

A învaţat singură limba spaniolă, dar ştie foarte bine şi engleză, şi franceză. De altfel, la universitatea germană unde a fost acceptată, cursurile se predau în engleză. Mai mult, la Bremen, Andrada vrea să facă două specializări concomitent.

Dorită de Universitatea Jacobs din Bremen

Concursul de la Hanoi a constat într-o probă practică şi una teoretică, aceasta din urmă fiind foarte grea. Sceptică, Andrada spera să ia medalia de argint, dar aşteptările i-au fost depăşite şi a obţinut, pe lîngă medalia de aur, şi acel premiu special care recompensează cea mai bună competitoare din concurs.

Andrada a primit încă de dinainte de concurs o bursă de 6.000 de euro pentru a studia la Universitatea Jacobs din Bremen. Ea a terminat de curînd clasa a XII-a şi a luat Bacalaureatul olimpicilor cu 10 pe linie. Din cauza a două note de 9 la Istorie, nu a reuşit să termine şi ca şefă de promoţie la Colegiul Naţional din Iaşi, dar nivelul ei este peste cel al elevei care a terminat cu cea mai mare medie. A împlinit 19 ani acum două săptămîni, la 13 iulie, dar planurile de viaţă îi sînt foarte mari: doreşte să ajungă în America şi, poate, să găsească lămurire pentru cîteva dintre marile mistere ale lumii. „Mintea îi este însetată de a şti ce poate dezvălui fizica despre univers”, a mai spus prof. Ouatu.

Cf. sursa.

Pr. Dorin