Etichetă: Istoria începe de oriunde o privești (vol. 1)

Read Online
(8.6 M)PDF
(610.0 K)EPUB
Kindle
Daisy
(403.5 K)Full Text
(3.8 M)DjVu

All Files: HTTPS Torrent (2/0)

Pagina sursă

***

Reprezintă a 71-a carte online a Bibliotecii TPA.

*

În această carte

am scris despre:

cartea lui Adrian Cioroianu din 2011 (2, 5), Liam Warriner (2-3), Regina Elisabeta a II-a (3-4), politicieni indiferenți (4), saitul monarhiei britanice (4), Lady Gaga și ce reprezintă ea (5-11).

Despre extremism și prostie potrivit Jurnalului părintelui profesor Alexander Schmemann (11-13). Apoi despre relația de prietenie dintre părintele Alexander Schmemann și Aleksandr Soljeniţîn (11-19).

Despre Ruxandra Cesereanu (19-20), Paul Goma (20-22), numele creștine latine în opera Sfântului Ciprian al Cartaginei (22-28), memoria istoriei (28), Dumnezeiescul Dumitru Stăniloae (28-32),  date despre cum i-am citit opera (33-37) și despre sublinierile Fericitului Ilie văzătorul de Dumnezeu la o carte a Fericitului Dumitru Stăniloae (37-41).

În paginile 41-43 am vorbit despre lada cu manuscrise eminesciene potrivit mărturiei lui Petru Creția, despre dorința lui Creția pentru opera poetică eminesciană (43), despre perioada Jurnalelor și Jurnalul lui Eugène Delacroix (43), despre Noa-noa a lui Gauguin (43), cartea lui Brassaï despre Picasso (43-44), scrisorile de pe front ale lui Franz Marc (44-47), jurnalul lui Odilon Redon (47), Walter Mehring și esențialismul meu (47), despre scrisorile lui Ernst Barlach și cele ale lui Edgar Degas (47).

Despre scrisorile lui Nicolas Poussin (47-50), despre poeți contemporani cu Mihail Eminescu (50-63),  despre conferința lui Nicolae Iorga despre București (63-69).

Despre cimitirul Bellu (69-73), Biserica Stavropoleos (73-74), documente de secol 19 din București (74-79), Alecsandri și Eminescu în memoriile lui Ioan Slavici (79-81) și despre volumul al doilea al poemelor lui Ion Pillat (81-82).

Despre cum a început al doilea război mondial (82-83), prima întâlnire cu Constantin Barbu și Adrian Năstase, reîntâlnirea cu Sorin Dumitrescu (83), donațiile lui Maiorescu și Matei Eminescu din manuscrisele și cărțile lui Eminescu (83-87), ultima predică a Părintelui Profesor Constantin Galeriu (87-91).  

Apoi despre Jurnalul lui Mirel Bănică (91-93), despre o prefață a lui Zigu Ornea (93-94), despre Arhieraticonul greco-catolic de la 1777 (94-96), despre ediția Veneția 1891 a Evhologhionului celui Mare (96-97), despre Arhieraticonul lui Inochentie Micu-Klein (98-100), despre Sinopsisul de la Iași, din 1746 (100-104).

După care am scris despre mormintele și Sfintele Moaște ale Sfinților Apostoli ai Domnului (104-117), despre poziția lui Teșu Solomovici față de mareșalul Ion Antonescu (117),  despre afirmații ale Sfântului Ioan Gură de Aur din Comentariul la Iov (117-119), despre cartea lui Dimitrie Cantemir referitoare la islam (119-120), despre Însemnările din celulă ale ex-mareșalului Ion Antonescu (121-123).

M-am referit apoi la un studiu, la maniera de lucru și la o carte a Prof. Sigurd Bergmann (123-124), la o minune descrisă de Sfântul Dosoftei al Moldovei (124), la Epistola Sfinților Apostoli (124-125), la rugăciunea de dezlegare a Sfintei Spovedanii în Molitfelnice românești vechi (125-127).

După care am scris despre Liturghia romano-catolică actuală (127-132), despre viața lui Moses Gaster (132-135) și o carte a aceluiași (135-136), despre o carte de memorialistică a lui Nicolae Iorga (136-139), despre un articol al lui Dan Zamfirescu (139-141), despre manuscrisele Monahului Gavriil Uric (141-142), despre cartea lui P. P. Panaitescu referitoare la viața lui Mihai Viteazu (142-145), despre un Liturghier greco-catolic recent (145-147).

Am scris apoi despre însemnări de secol 18 referitoare la Moldova (147-149), despre scrierea Ungaria a lui Nicolaus Olahus (149-151), despre epistolarul dintre Olahus și Erasmus (151-158), despre Alfavita sufletească (Sibiu, 1803) (158-160), despre opera Sfântului Grigorie Palama existentă în PG (160-162),  despre conținutul unor volume din CSEL (162-163), despre prima miridă a Proscomidiei, din cele 9, la greci și români (163-165), despre o carte a lui Alexandru Dragomir (165-169).

După care am scris despre profesorul Constantin Noica văzut de Gabriel Liiceanu (169), despre Amintirile lui Alexis de Tocqueville (169-171), despre vol. III din Izvoarele Istoriei României (171-172), despre Jurnalul, editat pe 2012, al Părintelui Ioan Pintea (172-181), despre Liturghia lui Calvin (181-190), despre Sfântul Dimitrie Basarabov (190-192), despre Omiliile Sfântului Grigorie Palama (192-195), despre prima vizită a Părintelui Grigore Pișculescu/ Gala Galaction în Țara Sfântă (196-205).

Am scris apoi despre Sânta Evangelie de la Matteiu în traducerea PS Ghenadie al Argeșului, ed. București, 1868 (206-208), despre ce a spus Alexandru Boldur despre viața Sfântului Ștefan cel Mare (208-215), despre istoria Bucureștiului a lui Gheorghe Ionescu-Gion (215-225), despre Panihida, ediția 1948 (225-231), despre Liturgica lui Vasile Mitrofanovici (231-235), despre cum mor persecutorii și ereticii în Cronografia Sfântului Teofan Mărturisitorul (235-236).

După care am scris despre datele biografice referitoare la Mitropolitul Veniamin Costachi oferite de către Părintele Constantin Bobulescu (237-240), despre Liturghierul pastoral (241-242), despre Anastasimatarul Mănăstirii Neamț și Dimitrie Suceveanu, Nicolae Severeanu și cursul său de muzică psaltică (242-245)…și cuvintele la final de prim volum (245).

*

Pe coperta primă este tabloul votiv, cu Sfântul Domnitor Neagoe Basarab și soția sa, Doamna Despina, ținând în mână Biserica Mănăstirii Curtea de Argeș[1].