Ce face Elleny Pendefunda la 11 ani

Poetesa cu fundiţe, micuţa Da Vinci a Iaşiului

Elleny Pendefunda va avea o expoziţie de pictură şi o lansare de carte la Ipoteşti de Zilele Eminescu.

Articol din 12 iunie 2012,

17. 18 minute.

Scris de: Cristinel C. Popa

Poetesă, pictoriţă, pianistă şi redactor de revistă culturală la numai 11 ani.

La vârsta la care alte fetiţe dorm cu păpuşele în pat şi se joacă cu avioane de hârtie, Elleny Pendefunda citeşte Verlaine, Rebreanu, Dumas sau Jerome K. Jerome.

Pe când ceilalţi copii întreprind nevinovate jocuri copilăreşti în ţărână adolescenţei această poetesă cu fundiţe improvizează piese de teatru în care se distribuie singură. Le schimbă „scenariul”, le îmbunătăţeşte. Inovează noi acte cu două personaje din casă, păpuşile Barbie şi Tereza, care îi plac foarte mult.

Desenează cuvinte şi pictează poezii.

Se joacă cu poemele.

Îşi imaginează poezia, ca şi pictura, ca pe un imens turn de cuvinte la care se ajunge doar prin intermediul viselor.

Cărţile ei conţin nu doar catrene reuşite, ci şi imagini cu tablourile sale. Pentru ea, universul e format din şoapte lirice: improvizează reuşite opere de artă, „cântă” la şevalet şi schiţează la pian frumoase imnuri închinate vieţii, o viaţă imaginată de un copil de doar 11 ani.

Iubeşte foarte mult animalele, oamenii, natura. Însă are o gândire profundă, fiind o fire artistică,  meditativă. De aici şi denumirile picturilor sale: Catedrala în amurg, Neantul, Nisipul, Lumina din adânc, Îngerul meu, Canicula.

Shakespeare cu păpuşi Barbie şi Verlaine în limba franceză pentru Pendefunda, poetesa cu fundiţe

Totul a început cu circa patru ani în urmă, când a învăţat să citească şi apoi, la puţin timp, să scrie. „Învăţase la un moment dat o poezie de Otilia Cazimir, a venit la mine şi m-a întrebat dacă nu poate face ceva asemănător”, a povestit tatăl său, medicul şi poetul Liviu Pendefunda.

La fel s-a întâmplat şi cu pictura şi muzica. Elevă a Şcolii Junior a Universităţii Al. I. Cuza Iaşi, Elleny Pendefunda a debutat cu un volum de poezii pe când avea doar nouă ani. Urmează pictura în clasa Elena Cristina Potop şi pianul în clasa Petruţa Ignat. A publicat poezii, schiţe, povestiri şi cronică plastică în reviste literare şi de cultură din ţară.

A fost tradusă în mai multe limbi de circulaţie şi este membră în redacţiile revistelor Junior şi Contact internaţional. După numeroase expoziţii colective, Elleny a avut parte de vernisaje individuale la Iaşi, Bârlad şi Focşani.

Între cele mai importante momente ale carierii sale se numără decernarea Marelui Premiu la Concursul internaţional de artă plastică „N.N.Tonitza” şi Medalia „Sf. Luca”.

„A participat la lecturi publice, festivaluri, lansându-şi cărţile în numeroase oraşe din România şi Republica Moldova”, ne-a spus Julieta Pendefunda, mama sa.

Acum, Elleny Pendefunda a fost invitată să participe cu o expoziţie personală de pictură şi să lanseze volumul „Îngerul meu/ Angel Heart” la Galeriile de Artă „Horia Bernea” de la Memorialul Ipoteşti pe 15 iunie în cadrul Zilelor Mihai Eminescu. La eveniment vor participa nume de rezonanţă ale culturii române.

Studiază arta după Rembrandt, Dali, Klimt şi Da Vinci şi citeşte Dumas sau Jerome K. Jerome pentru a compune opere literare 

„Elleny are o personalitate accentuată. Stă ore în şir într-o expoziţie, indiferent că e la Galeriile de artă Dana ori Cupola din Iaşi sau la muzeele din Viena, Paris ori Cracovia. Urmăreşte compoziţia, tehnica de lucru, combinaţia cromatică.

Îi plac Rembrandt, dar şi Dali, da Vinci ori Gustav Klimt. Citeşte Dumas dar şi Jerome K. Jerome.

În schimb printre jocuri de rime şi mici schiţe pe orice fel de coli de hârtie aflate la îndemână, construieşte puzzle-uri cât mai mari sau 3D, descoperind pe Internet locurile unde pot fi vizitate monumentele realizate din carton.

Are pe dulapuri fragmente din oraşele lumii, printre care păpuşi de mici dimensiuni ce o reprezintă ca turistă. Pereţii camerei sale şi ferestrele sunt pline de îngeri, fluturi şi zâne sau prinţese Disney. E copilăroasă în joaca pe care nu a părăsit-o, iubind badmingtonul şi ciclismul, de-a v-aţi ascunselea şi desenele pe asfalt.

Cealaltă Elleny e foarte serioasă când corectează un articol de revistă sau citeşte versurile poeţilor români sau străini.

E foarte mândră când finalizează un tablou sau participă la cenaclu ori la lecturi publice, conştientizând că mai are mult de lucru pentru a fi la nivelul celor pe care-i are ca model” a spus mama sa, Julieta Pendefunda.

Poeţii români îndrăgiţi de Elenny sunt Nicolae Labiş, Nichita Stănescu şi Otilia Cazimir. De asemenea, îi place foarte mult să asculte direct în franceză poeţi ca Prevert şi Verlaine.

Viorel Ilișoi, Paișpe (roman în foileton)

http://www.biciclistul.ro/wp-content/uploads/viorel_ilisoi.jpg

Îl puteți citiți în arhiva de aici.

simt cum zâm­be­tul mi se to­peşte pe buze şi nu-mi reu­şeş­te decât o strâm­bătură

Mă aşez la loc pe scaun şi îmi aplec fruntea spre biroul cu faţă de masă roşie. Asfinţitul aruncă în toată camera, prin fereastra cu zăbrele, o lumină sângerie. Acolo, pe deal, pe unde cerul scapă sânge, e satul Roşu”.

„Eşti un fricos, un pişorcos”.

Sunt prizonier într-un veceu de beton, operă a unui proiectant de veceuri revoluţionar”.

Veceul era cel mai bun loc să verific dacă ochelaristul chiar mă urmărea sau era doar o întâmplare că în ziua aceea îl remarcasem de trei ori în apropierea mea, o dată la gară, unde am tras un pui de somn pe banca mea din sala de aşteptare. Pe urmă la Casa Tineretului. Apoi când ieşeam din Biblioteca Judeţeană. Se ţinuse toată ziua după mine ca o umbră”.

„Am coborât ţopăind ca un broscoi printre căcaţi, călcam pe vârfuri, numai unde găseam câte un locşor liber şi cât de cât uscat. Până atunci nu mai coborâsem niciodată în haznaua aceea din centrul oraşului”.

„Vorbiţi despre bancuri ca despre viruşi”.

„Nu erau nici vodcă, nici coniac, nici lichior, ci nişte chestii cu chimicale care te trăsneau din două pahare şi îţi făceau gaură în stomac”.

„Creioanele erau printre puţinele lucruri care nu lipseau niciodată din geanta de umăr, nedezlipită de mine, un organ extern cu funcţie vitală. În geanta de voiaj era toată averea mea de atunci: caietele cu încercări literare, câteva cărţi şi nişte haine de căpătat. Doar măzgălelile mele contau. Să le fi pierdut, aş fi murit pe loc”.

Fraze percutante din primele 9 părți.

Romanul a ajuns la partea a 47-a în momentul de față.

Este un document existențial de valoare care descrie atmosfera unor epoci atât de cunoscute nouă: comunismul și democrația incipientă.

Guvernantul concendiaţilor fără plată

adrian-paunescu

România lui 2009. O criză, căreia nu îi dăm de cap. Poetul Adrian Păunescu, la finalul editorialului său, face nota de plată a ţării noastre: premierul României este „singurul cetăţean român, care trebuie să rămână în activitate, pentru a guverna cele câteva milioane de concediaţi fără plată„.

Zâmbetul lui Madam Chetroiu

Exemplul de azi…va fi subliniat. Citiţi şi aici.

„Când trecu din nou prin hol, se întâlni cu madam Chetroiu care, în capot, se ducea la bucătărie, cu un ibric în mână. Era o femeie de treabă, bătând spre cincizeci de ani (folosea acum şi ea, involuntar, expresiile lui Vlad care spusese <bate cu gloanţe oarbe spre cincizeci de ani >).

Nu avea pe faţă decât câteva zbârcituri înmuiate în crema unui zâmbet continuu, care îi dădea expresia de fericire melancolică a unui liliac înflorit a doua oară”.

Cf. Marin Sorescu, Trei dinţi din faţă, roman, ediţie necenzurată [de partidul comunist], prefaţă de Sorina Sorescu, Ed. Jurnalul Naţional, Bucureşti, 2009, p. 41.

Revoluţia de la Chişinău (imagini şi informaţii live)

unimedia-chisinau

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Ffzsg5nDZ0Q]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=MDjj9pJzeng]

Intraţi aici pentru imagini ultralargi. Aici…foarte multe date şi imagini.

O listă secvenţială a evenimentelor petrecute la Chişinău, făcută într-un mod profesionist…găsim pe INconstantIN.

Se va deschide focul…împotriva manifestanţilor?

Senatorul Urban Iulian

La 20. 10 Piaţa Universităţii din Bucureşti e plină de oameni care susţin revoluţia de la Chişinău şi care au venit din multe părţi ale ţării. Doar OTV-ul transmite din Piaţa Universităţii din Bucureşti.

Mai mulţi morţi şi răniţi la Chişinău.

Antena 3 prezenta imagini în fundal din Piaţa Universităţii din Bucureşti…la 20. 15. La 20. 16…imagini în direct la TVR 1.

La Chişinău…discursuri divergente. A început manipularea  manifestanţilor! E vorba de 20. 19.

*

La Bucureşti: Jos comunismul! [20. 20]

Internetul şi telefonia mobilă sunt închise la Chişinău (?!).

Şi pe Realitatea TV…avem imagini de la Bucureşti în fundal.

*

Protosinghelul Savatie Baştovoi

Şi la Craiova se manifestă [ 20. 33, OTV]

N24… din Piaţa Universităţii [ 20. 35]

*

Hot News: Preşedintele Voronin despre manifestanţi.

Senatorul Urban Iulian ( 20. 34).

Manifestanţii din Piaţa Universităţii…huiduie oficialităţile române pentru că nu condamnă dictatura comunistă din Republica Moldova [OTV; 20. 43-44].

Multe steaguri tricolare şi alb-albastre în Piaţa Universităţii. Mulţi tineri, care răspund prin aplauze şi huiduieli la vorbele celor de la tribună.

*

Televiziunile şi radiourile din România au fost amendate pentru că au transmis date despre…cazul Becali [Dan Diaconescu, OTV; 20. 47-48].

*

Asist. Univ. Dr. Iulian Băicuş

*

De la d-l Gheorghe Gavrilă Copil [email]

Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău

Cu Chişinăul, împreună, în Uniunea Europeană!

Suntem un singur popor şi la Bucureşti şi la Chişinău
şi există o singură
cale, împreună!

Daciana Maria Mihăilescu, preşedinte
Vlad Eugen Mihăilescu, vicepreşedinte
Cătălina Timofte, vicepreşedinte

*

Antena 3: La Chişinău se încearcă împrăştierea manifestanţilor…Forţele speciale şi cele de ordine au acţionat [ 21. 19].

*

Peste 2000 de oameni în Piaţa Universităţii din Bucureşţi [Antena 3, 21. 22].

Se trage…la Chişinău!!!!

*

Denis Graur ( astăzi, Chişinău)

Adrian Păunescu…a vorbit despre evenimentele din Basarabia la Realitatea TV [21. 35].

*

În Piaţa Universităţii [circa 700 de oameni]: mulţi studenţi din Basarabia…dar şi din România [21. 42; Realitatea TV].

*

La Chişinău a început să se transmită la televiziunea de stat [TV Moldova 1] despre evenimentele din oraş [21. 50]. Politica oficială e împotriva revoluţiei [ Antena 3].

*

Gândul, Ziua şi Jurnalul Naţional

*

Clădirea Parlamentului de la Chişinău este incendiată [Realitatea TV; 22. 07]. Realitatea TV transmite live de la Chişinău.

*

Antena 3 transmite aceleaşi imagini ca şi Realitatea TV. Însă corespondentul Mădălina Sârb [prin intermediul agenţiei Reuters]: armata şi poliţia se comasează lângă clădirea Parlamentului. Manifestanţii nu au plecat. Sunt aceiaşi. Nu se lasă intimidaţi de forţele de ordine. Corespondenta neagă faptul că s-ar fi tras în manifestanţi.

Oficial: 2 soldaţi morţi, un tânăr mort…Răniţi sunt peste 50 ( soldaţi)…şi cam 50 dintre protestatari. Protestul a început la ora 10, în dimineaţa zilei de 7 aprilie 2009.

*

Pe televiziunea TV Moldova 1…rula un program de divertisment la ora 22. 19. / S-au infiltrat, printre protestatari…şi oameni care au vandalizat [ Antena 3; 22. 27].

*

Dumnezeu să îi aibă în pază pe cei care îşi mărturisesc  în această noapte crezurile pe străzile Chişinăului! Să ne rugăm pentru ei…şi pentru noi!